Santé! Tradiția aperitivului în Franța

L'apéritif, c'est la prière du soir des français!

Aperitivul este rugăciunea de seară a francezilor, spunea se pare diplomatul și romancierul Paul Morand, iar după acești aproape patru ani tind să cred și eu că nimic nu-i mai adevărat...
 

On prend l’apéro? este o întrebare atât de comună încât a devenit aproape un clișeu. Luat cu precădere vara, fie în sufrageria proprie, fie în grădina prietenilor, aperitivul este o adevărată tradiție culinară și culturală în Franța, un moment în care gastronomia, relaxarea și voia bună se întâlnesc în jurul unui pahar, împletindu-se cât se poate de interesant cu aceea art de vivre à la française. Teoretic un aperitiv este o băutură servită înainte de masă menită să deschidă apetitul. Practic, aici pe meleaguri franceze, l'apéritif - prescurtat apéro, în termeni familiari - este mai mult decât atât, este de-a dreptul un mod de viață, o atitudine, o tendință interesantă  de a se regăsi într-un cadru călduros și convivial, între prieteni sau în familie, un privilegiu al schimburilor, o gustare simplă dincolo de convetiile unei mese pretențioase. Dar să vedem despre ce este vorba mai exact... 

Cuvântul vine se pare din limba latină, aperitivus este un derivat de la verbul aperire care înseamnă a deschide, iar romanii se pare că obișnuiau să bea vinars în deschiderea meselor. Tradiția se dezvoltă în Evul Mediu, când băuturile înainte de masă aveau o funcție medicinală, aceea de a destinde intestinele, cu scopul de a preveni  problemele digestive. În Franța aperitivul se dezvoltă cu precădere în secolul 18, devenind  popular abia în anii '40, odată cu apariția cocteilurilor. Astăzi el este un adevărat ritual, o șansă de a petrece timp cu prietenii pentru localnici, o modalitate de descoperire a culturii franceze pentru turiști și o scuză să bea, pentru majoritatea, desigur!
 

Ca în multe alte culturi, și în Franța când ne întâlnim cu prietenii pentru a lua masa împreună tradiția cere să începem cu un aperitiv. Este vorba despre băuturi destinate deschiderii apetitului culinar, de obicei lichioruri, whiskey, martini, pastis - cu parfumul său pronunțat de anason, bere, cidru, vin alb, rosé, licoros, vin spumant, suc de fructe și de ce nu, chiar diverse  coctailuri, cel mai popular în regiunea mea fiind kir-ul, sub multele sale combinații de vin (alb, plat, spumant) și lichioruri de fructe (coacăze, piersici, mure, etc). Însă regina marilor aperitive rămâne firește șampania, acea Champagne veritabilă, simbol al luxului și al sărbătorilor de pretutindeni.  

În cadrul unui vrai apéritif français băuturile sunt sunt acompaniate de diverse gustări, ce constau în cazul micilor aperouri în alimente simple: măsline, alune, cipsuri, sortimente de charcuterie, în special de cârnat uscat, cubulețe de brânză, mini-sandvișuri din felii de baghetă tartinate cu diverse paté-uri, castraveciori murați, roșii-cireașă și alte crudități, acestea devenind mai elaborate și mai consistente în cazul marilor aperouri (checuri și tarte sărate, amuse-bouches, petits-fours sau verrines).

Însă aperoul nu este doar despre mâncare și băutură. Aperoul este mai presus de toate un moment de convivialitate, unde persoanele se întâlnesc și socializează. Acasă, în jurul mesei din sufragerie, pe terasă, sau pe balcon, aperitivul este în final o ocazie de a petrece timp cu familia, de a se reîntâlni prieteni, de a cunoaște oameni noi; o modalitate a de participa la conversații interesante, de a face, sau de a onora invitații și - de ce nu?- un mijloc plăcut de destindere după o zi obositoare de lucru. 

Mai mult decât atât, odată cu tendința de a ne simplifica viața și de a reduce timpul petrecut în bucătărie, au apărut invitațiile la un apéitif dînatoire. În loc să inviți persoane la cină, ceea ce presupune mai multă muncă și timp, foarte multe persoane decid să-și invite prietenii la un apéro, care nu durează mult, nu costă scump și nu necesită prea multe preparative. Dacă ești invitat la apéro nu-i frumos să mergi cu mâna goală, ci, ca și în cazul unei mese obișnuite, este de preferat să duci și tu ceva, de regulă o sticlă de vin. Să prepari un bon apéritif este un adevărat ritual, dar niciunul nu seamănă cu altul, fiecare poate fi cât de inventiv vrea, important este să-l împărțim cu prietenii și să petrecem un momente plăcute. 

Obiceiul aperitivului a fost printre primele experiențe franceze pe care le-am trăit aici, încă dinainte să mă mut, de pe vremea când veneam încă în vizită. Mare iubitor de apérouri și în general de momente de voie bună cu prietenii, al meu soț mi l-a făcut cunoscut și recunosc, astăzi a devenit obiceiul meu franțuzesc preferat. De fapt nici nu-i greu să-l afli și să-l îndrăgești, aperitivul este un moment privilegiat pe care aproximativ 90% dintre francezi îl practică, majoritatea cel puțin o dată pe săptămână. E drept că pentru asta trebuie să te integrezi cumva printre localnici, să trăiești în Franța cel puțin o perioadă, cel mai probabil pentru un turist obișnuit ritualul este mai greu de probat, dar desigur că poți lua apéroul și la un local. La cafenele, baruri, restaurante, fie că este vorba de marile orașe sau de micile așezări rurale, un ospătar francez te va întreba întotdeauna înainte de a-ți lua comanda: Désirez-vous un apéritif? Însă cel mai interesant rămâne să-l servești la cineva acasă, dacă ai posibilitatea, experiența unei soirée printre francezi va fi cu mult mai specială. 

Francezii iubesc așa mult apérourile încât uneori le fac și fără să aibă invitați. Asta facem și noi câteodată: două beri, și-un cârnat uscat tăiat rondele fine și conversațiile devin mai plăcute înainte de masa. M-am amuzat când al meu soț a răspuns, mai în glumă mai în serios, les apréros la o întrebare despre ce îi place mai mult în Franța, din cadrul interviului pentru cetățenie, dar mai mult decât răspunsul lui m-a distrat reacția intervievatoarei: atunci sunteți deja francez! și a avut dreptate. Aperoul este o parte atât de bine definită și atât de naturală a stilului de viață și a mentalității francezilor, că uneori când îi vezi pe toți veseli în jurul mesei, cu un pahar de vin în mână, ai reala impresie că țara poate lua foc și ei nu se vor ridica niciunul până nu-și vor termina paharele.

À la vôtre, dragii mei!

Sunt curioasă despre experiențele voastre similare...

*** 
surse: foto1;  foto 2; foto 3; foto 4.