Sărbători de iarnă în Touraine

Si anul acesta vom petrece sărbătorile acasă, în Touraine. Deja m-am obișnuit cu acest lucru și nu-mi mai lipsesc atât de tare tradițiile românești, deși dacă stau să mă gândesc nici în București orașul nu prea avea vreun farmec aparte de sărbători, iar vremea Crăciunurilor petrecute la țară cu tăiat de porc și restul obiceiurilor trecuse demult. Aici în Touraine am învățat să înbinăm o parte din tradițiile românești cu cele franțuzești, astfel că sarmale merg de minune după niște fructe de mare, piftia face pereche cu fois-gras, iar cozonacul se poate însura cu o cupă de Champagne. Per-ansamblu lucrurile nu ies chiar rău, ambianța contează, bradul, cadourile, un foc în șemineu (mai nou), ne avem unul pe altul și suntem fericiți. Zăpada lipsește cu desăvârșire, dar asta este, nu le poți avea chiar pe toate :). 

Foarte mulți francezi m-au întrebat de-a lungul timpului cum sărbătorim noi românii Crăciunul. Au fost plăcut impresionați când le-am povestit despre ritualul porcului și pomana sa, despre multitudinea de preparate și mâncăruri tradiționale, despre colinde, despre mesele îmbelșugate și vesele în familie, despre zăpada abundentă, obiceiuri și superstiții. E drept că și în România astăzi multe s-au cam pierdut, mai ales în marile orașe, cât despre tradițiile francezilor, ele sunt ceva mai sărace cu ocazia sărbătorilor, dar asta nu înseamnă că ei nu se bucură sau că nu profită din plin. Si-o să vă povestesc un pic, dacă sunteți curiosi…

Crăciunul începe în Franța în ultimii ani destul de devreme, odată cu orașele care încep să se gătească de sărbătoare. Pe la sfârșitul lunii octombrie se montează ghirlandele și luminile care vor străluci de Avent, se amenajează căsuțele din lemn pentru târguri, iar decorațiunile pentru brad încep să se pună în vânzare magazine. Cam devreme ce-i drept, însă Crăciunul este astăzi, printre altele, fie că ne place sau nu, și o afacere.

Tours 2014

Cu toate aceste pregătiri timpurii, atmosfera de sărbătoare se simte cu adevărat odată cu Aventul, perioada care include cele 4 duminici premergătoare Crăciunului. Unele persoane pregătesc cele 4 lumânări pe care le aprind una câte una, în fiecare duminică, simbolizând lumina ce va renaște de Crăciun. Lumânările sunt reunite pe același suport, de regulă o coroană, numită Coroană de Avent. Mai multe sărbători se succed în perioada Aventului, printre care și Saint-Nicolas, Sfatul Nicolae, sărbătorit mai cu seamă în Estul și Nordul Franței (Alsacia-Lorena), mai puțin în restul regiunilor și mai deloc în regiunea mea. 

Tours 2014

Insă de departe cea mai cunoscută tradiție de Avent, este cea a piețelor. Marchés de Noël, cum se numesc ele aici, se compun din căsuțe din lemn construite pentru acesta ocazie, care propun mici articole de decorațiuni, bucate tradiționale, suvenire și cadouri artizanale. Brazii luminați, ghirlandele strălucitoare, vinul fiert cu parfum de condimente crează o ambianță unică, o magie de Crăciun, iar în unele regiuni mai norocoase zăpada completează peisajul. Din păcate la noi în Touraine nu ninge aproape niciodată, deși cu ceva timp în urmă, după spusele vecinilor mai în vârstă, se întâmpla minunea. Asta este, încălzirea climatică bat-o vina, ne-am obișnuit cu ierni ca un sfârșit de noiembrie pe Valea Loarei.  

Tours 2012

Se pare că în Franța tradiția târgurilor a venit din Est, din regiunea Alsacia și s-a răspândit în toată țara cu precădere prin anii '90. Târgurile se deschid în general la sfârșit de noiembrie și se închid la sfârșit de decembrie, reprezentând o ocazie numai bună pentru a cumpăra cadouri. Din experiența mea personală, n-aș putea spune că Franța este o destinație care se remarcă în mod deosebit cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Or excela francezii la altele, însă târgurile lor nu sunt așa de strălucitoare, cu o singură excepție, regiunea Alsacia, care este grandioasă de sărbători, târgul de Crăciun de la Strasbourg fiind unul dintre cele mai frumoase din Europa. Dacă aveți ocazia vă recomand să mergeți să-l vedeți, dincolo de piața propriu-zisă, căsuțele « din turtă dulce », adică acele case tradiționale alsaciene împodobite de Crăciun sunt de vis, vă garantez că nu veți pleca dezamăgiți. 

Strasbourg de Craciun (2013)

Strasbourg de Craciun (2013)

Strasbourg de Craciun (2013)

In rest, mai toate orașele franceze se gătesc de sărbătoare, din ce în ce mai frumos în ultimii ani, inclusiv capitala, unde o plimbare pe bulevardul Champs-Élysées luminat luminat la ceas de seară și o vizită la Galeries Lafayette pentru bradul inedit, altul în fiecare an, se pot dovedi foarte faine in perioada Crăciunului. Pentru că, nu-i așa, vom continua să vizităm și să revizitam fără frică Parisul! Pe Valea Loarei în schimb, cele mai frumoase castele sărbătoresc Crăciunul propunând vizitatorilor, puțini ce-i drept în această perioadă, escapade feerice în interiorul lor special decorat cu această ocazie. N-am fost niciodată, culmea, de Crăciun pe la castele.

 

Galeries Lafayette, Paris 2014

Odată cu Aventul decorațiunile încep să-și facă simțită prezența nu numai pe străzile orașelor, dar și în casele sau apartamentele oamenilor. Decorațiunile de Crăciun sunt moderate, de bun gust, exagerările sunt destul de rare. Bradul de Crăciun, întotdeauna prezent la interiorul locuințelor, artificial sau natural, este menit întregească atmosfera de sărbătoare și să regrupeze cadourile sub crengile lui. El se împodobește în mod tradițional de Ajun, în seara de 24 decembrie, dar majoritatea îl face mai devreme, de regulă de Sfântul Nicolae, ca și noi de altfel.

Tot odată cu Avetul începe și goana după cadouri, arterele comerciale arătând …ca la revoluție. Toată lumea cumpără cadoruri în funcție de posibilități, pentru familie și prieteni. Ele sunt frumos ambalate, în hârtie cu motive colorate și sunt deschise de regulă în dimineața Craciunui, sau la sfârșitul serii de Ajun. Insărcinat cu cadourile este Père Noël, același bătrân cu bărba albă, îmbrăcat în roșu, pe care îl cunoaștem cu toții. Tot cu sania trasă de reni ajunge și în Franța, sacul din spate fiind deșertat sub brad.

Tours 2014
 
Crăciunul propriu-zis, le Noël, se sărbătorește atât în noaptea de 24 spre 25 decembrie, cât și în ziua de 25, ca sărbătoarea creștină care celebrează nașterea lui Isus din Nazaret, deși e drept că începând cu secolul XX s-a pierdut destul de mult din însemnătatea religioasă. Insă după Paște, Crăciunul rămâne și în Franța cea mai importantă sărbătoare de peste an, iar ziua este una férié, adică liberă.

Majoritatea populației consideră Crăciunul o sărbătoare familială, iar masa este una festivă. Foarte mulți sărbătoresc Crăciunul acasă, iar pentru ca 24 decembrie este o zi lucrătoare, festivitățile încep seara, cu réveillon du Noël, când toată familia se reunește în jurul mesei gătite. Meniul se compune dintr-o succesiune de feluri calde și feluri reci: fructe de mare, melci, boudin, noix de Saint-Jaques, stridii, fois-gras, somon fumé. Apoi vine curcanul de crăciun, acompaniat în mod tradițional de castane și se termină cu desertul special acestei ocazii, bûche de Noël, rulada acoperită cu ciocolată, în formă de trunchi de copac. Trunchiul amintește de fapt de vechea tradiția a bușteanului care se punea pe foc la începutul serii și care era ales în funcție de mărimea sa și de calităţile de ardere, astfel încât să dogorească toată noaptea. Francezii catolici practicanți merg la slujba de la miezul nopții, care, din motive practice, se ține adesea la începutul serii în unele biserici. Se urează Joyeux Noël și se deschid cadourile. 

Tours 2014
 
Perioada de după Crăciun este pentru odihnă, pentru vizite și întâlniri cu familia și prietenii, sau un prilej de vacanță pentru alții. Foarte multe inteprinderi, de stat sau private, se închid în această perioadă, astfel că angajații sunt liberi. Alții sunt mai puțin norocoși trebuie să meargă la serviciu. Dar nu pentru mult timp pentru că urmează Anul Nou. 

Voi cum aşteptaţi sărbătorile?