Vizită și degustare de vinuri la Châteauneuf-du-Pape

Despre Châteauneuf-du-Pape nu știam foarte multe, decât că acolo se fac unele dintre cele mai bune și renumite vinuri franțuzești, deși nu cred să fi gustrat vreodată unul. Am tot văzut de pe autostrada care duce spre sud indicatorul spre sat, dar niciodată nu ne-am gândit să ieșim ca să aflăm mai multe. Nici la ultima incursiune spre Mediterană nu am avut inițial în plan această escapadă în lumea vinurilor de pe Valea Ronului, dar cu puțin înainte să plecăm, discutând cu un prieten și povestindu-i despre ideile noastre de a vizita Avignon, ne-a amintit despre celebrele vinuri de la Châteauneuf-du-Pape. Atât ne-a fost, c-am căutat rapid pe internet ce, cum și unde să facem, astfel că în drum spre casă am poposit cu gâturile uscate la celebra podgorie. 

Tronând pe o colină înaltă de 120 m, satul Châteauneuf-du-Pape se găsește așezat la mijlocul drumului dintre orașele Avignon și Orange, acesta fiind situat în departamentul Vaucluse, din minunata regiune Provence-Alpes-Côte d’Azur. Mai puțin cunoscut pentru patrimoniul istoric, ci mai degrabă pentru vinurile sale, satul este totuși extrem de pitoresc, sau cel puțin așa se zice, ca și noi tot pentru vinuri am ajuns pe acolo. Dar nu cred să fie o minciună, încă de pe șoseaua ce duce spre așezare se observă silueta impunătoare a castelului, sau ce a mai rămas din el, veche rezidentă de vară a suveranilor pontifi. Mai la picioarele lui se înșiruie casele provensale de piatră, întrerupte de scuaruri secrete, brăzdate de străduțe pavate și mărginite de terase, buticuri, dar mai ales cave de degustare a celebrelor vinuri locale. 

Mulți cred că papii au fost cei care, odată cu instalarea lor la Avignon, au descoperit teritoriul propice culturii viței de vie de la Châteauneuf, însă ultimele dovezi au scos la iveală că zona era cultivată încă din perioada galo-romană. E drept că papii au totuși meritul lor, ei fiind, începând cu secolul XIV, adevărații promotori ai activității viticole din zonă. În 1314 Papa Clément V, primul papă de Avignon, a redescoperit bogăția terroir-ului de la Châteauneuf,  în timp ce succesorul său, Papa Jean XXII, îl pune în valoare, vinurile produse pe podgorie depășind granițele ținutului. Tot Papa Jean XXII este cel care inițiază construcția unei fortărețe în vârful dealului pe care se situează satul, fortăreață care în timp devine reședința de vară a papilor de Avignon. 

După o perioadă de uitare, vinurile Châteauneuf-du-Pape cunosc un al doilea succes în secolul XVIII, însă abia în 1936 valoarea lo este recunoscută pe deplin, când Châteauneuf-du-Pape devine prima apelație de origine controlată (AOC) viticolă din Franța. Practic, viticultorii de la Châteauneuf-du-Pape, dornici de reglementări mai stricte care să le protejeze vinurile, sunt cei care au inventat sistemul AOC, ce stă astăzi la baza clasificării vinurilor franțuzești. 

Viile Châteauneuf-du-Pape se întind astăzi pe raza localitaților Châteauneuf, Bédarrides, Courthézon, Orange și Sorgues și sunt integrate in zona viticolă Côtes-du-Rhône. Cel mai important factor care determină tipicitatea lor este așa-numitul terroir, un termen care nu are o traducere simplă, dar se referă la pământ, la compoziția solului, la soare, la soi, însemnând practic tot ceea ce influențează un strugure să ajungă vin. Pe vinurile Châteauneuf-du-Pape își pune amprenta în primul rând fluviul Ron. Urmează solul, apoi  climatul cald, sec, arid, multele zile însorite din an și nu în ultimul rând Mistralul, care mătură cu ură uneori acest ținut.  

La Châteauneuf-du-Pape tradiția cere ca vinurile să se nască din 13 soiuri, fiecare aducând caracteristica sa ansamblului prin culoare, parfum, prospețime, sau logevitate. Cele 13 sunt: grenache, syrah, mourvèdre, cinsault, clairette, vaccarèse, bourboulenc, roussanne, counoise, muscardin, picpoul, picardan și terret noir, viticultorii având libertatea alegerii din această colecție pentru a-și elabora vinurile. Dar să nu credeți că pentru a obține un vin atât de renumit și de calitate treaba-i ușoară. Pentru a garanta un produs original viticultorii de la Châteauneuf-du-Pape s-au angajat să respecte anumite reguli, precum culesul manual, eliminarea boabelor necoapte suficient sau bolnave,  vinificația în cuve de beton, vinificația separată a fiecărui soi de stuguri, maturare în butoaie de lemn, etc. 

În fine, ar fi multe de spus, dar nu vreau să vă plictisesc cu detalii. Sunt mai multe domenii care se pot vizita și unde se pot face degustări, însă eu am ales Casa Brotte, o inteprindere familială independentă, veche de aproape cinci generații. Casa a fost fondată în 1931 de Charles Brotte, unul dintre pionierii viticulturii din Valea Ronului, iar cel mai reputat vin al casei este La Fiole du Pape, un vin cu o poveste foarte interesantă. Însă înainte de poveste a fost muzeul... 
  
Muzeul vinului de la Casa Brotte a fost creat în 1972 de Jeanne Brotte și este unicul de acest fel din zona Châteauneuf-du-Pape. Modest dar interesant, muzeul propune un parcurs tematic pentru a afla mai multe despre meseria de viticultor, oferind totodată o mulțime de informații despre viticultură, vinuri, dar mai ales despre tipicitatea regiunii viticole a Văii Ronului, cu accent pe podgoria Châteauneuf-du-Pape, desigur. Muzeul se termină, cum altfel, decât cu o degustare, alături existând un butic unde se comercializează mai multe vinuri ale casei, butic ce nu poate lasa niciun iubitor de vinuri indiferent.  
  

Noi am cerut să degustăm câteva roșii și rosé, astfel că ne-au adus vinuri pe măsura cerințelor. Am început cu un rosé care nu mi-a plăcut foarte tare, l-am găsit cam dur și... plin de mândrie pentru gusturile mele... în materie de rosé. Au urmat două vinuri roșii, unul la fel de tare și îngâmfat, căruia nu-i mai știu numele, apoi un Domaine Grosset din 2013 ceva mai lejer, iar la final "vedeta" La Fiole du Pape, despre care nu știam nimic la acel moment, dar aveam să aflu că este cel mai prestigios vin al Casei Brotte și unul dintre cele mai renumite și bine vândute de pe Valea Ronului. La Fiole du Pape este un vin excelent, însă înainte să-l degust n-am putut să nu remarc sticla, deformată și "prăfuită" de parcă fusese tocmai scoasă din străfundurile unei pivnițe. De fapt chiar asta am crezut inițial, însă... 

N-am venit acasa cu mana goala :p

Creată în 1952 de Charles Brotte, sticla La Fiole du Pape este învăluită în numeroase legende: unii zic că un incediu care a deformat-o, alții că ea este rezultatul unei metode inedite de suflare. Însă realitatea este de fapt o competiție locală cu tema "Le mouvement sauvage de la vigne dans le Mistral", unde Charles Brotte a participat și a luat premiul cel mare, imaginându-și o sticlă de vin în bătaia Mistralului. După concurs acesta decide să nu se oprească doar la aspectul sticlei, ci începe să-și imagineze un vin unic, de care toată lumea să-și amintească. 
  

sticla La Fiole du Pape

Inspirat de regiunea Champagne, unde viticultorii produc vinuri non-millésimés, adică un amestec de ani de recoltă diferiți, Charles Brotte a avut ideea de a aplica acest savoire-faire la Châteauneuf-du-Pape. Ca în Champagne, în cazul vinului Fiole du Pape, după fermentare, mai multe vinuri de bază sunt asamblate într-un cuvée care reflectă o anume tipicitate în "stilul casei" și o anumită constanță a stilului și gustului, lucru imposibil cu o singură producție, pentru că anii se succed, dar nu se aseamănă. Cuvée-urile sunt de fapt niște asamblaje, dacă vă întrebati cumva, adică vinuri create din soiuri diferite sau/si ani diferiti, care se pun în avantaj reciproc, pentru ca rezultatul să fie mai bun decât ar fi fiecare soi, sau an luat în parte. 

Fiole du Pape este singurul vin franțuzesc, în afara șampaniei, viificat astfel. Este un vin abordabil, fin, de o foarte bună calitate, cu adevărat unul dintre cele mai bune vinuri pe care le-am degustat si baut. Produs sub AOC Châteauneuf-du-Pape și obținut din soiurile Grenache, Syrah, Mourvèdre și Cinsault, Fiole du Pape este de un roșu profund și strălucitor, cu o aromă ce conține note fructate și condimentate și cu un gust echilibrat, elegant și puternic. Se servește alături de vițel, mistreț, brânzeturi cu mucegai albastru, n-am putut să plecăm de la Brotte fără cel puțin trei sticle, dintre care două sunt la păstrare pentru ocazii speciale, una a fost deja... dată în vileag.
  
Și cu Fiole du Pape am încheiat într-o notă interesantă incursiunea neprevăzută de la sfârșit de iarnă-început de primăvară în sudul Franței, nu înainte de a poposi, preț de câteva fotografii, prin vie. Pe când următoarea escapadă? Cine știe... Sănătoși să fim și bani să avem că ocazii sigur se vor ivi întotdeauna. 

Ajouter une légende

  

S-ar putea sa te intereseze si restul episoadelor acestei escapade in Sud (2016):

Ultima zi de iarnă la Toulon

Întâia zi de primăvară la Avignon

Vizită și degustare de vinuri la Châteauneuf-du-Pape

                                                       S-ar putea să te intereseze și: 

 Alte călătorii în Sudul Frantei (Provence si Costa de Azur)

 Gastronomie și vinuri franțuzești 

 Toate călătoriile mele prin Franța