Primul weekend de primăvară în grădină

Sfârșitul săptămânii ce tocmai s-a încheiat ne-a găsit pe toți patru în grădină. Bine, pe Azorel mai puțin, e hoț și s-a mai furișat în casă. După o iarnă lungă si destul de anevoioasă anul acesta, cu vreme mohorâtă bună pentru orice altceva mai puțin pentru ieșit afară, weekendul acesta a venit ca o eliberare, o evadare in natură, o adevărată îmbătare cu aer curat. Curtea ne aștepta într-o stare cam deplorabilă, strigând parcă să o primenim un pic. Așa ca ne-am mobilizat, am mai curățat și aranjat una-alta. A fost minunat, mai ales că vremea in Touraine s-a încălzit considerabil și -șoc!- nu a plouat aproape deloc! Ne-am bucurat de primele flori, de iarba verde, de mirosul inconfundabil de pământ proaspăt ieșit din iarnă (Erika și de gustul lui, dar eh, trece și etapa asta!), de mișcare, aer proaspăt și de un hamburger delicios pe final, duminică la prânz.

Nu sunt foarte multe flori ieșite în grădină momentan. Câteva brândușe doar, plantate anul trecut, o noutate în curtea noastră, zambile și narcise. Va mai dura vreo săptămâna-două cel puțin până natura va exploda, mai ales că vremea se anunță în continuare călduță. Am plantat ceapă, usturoi și am semănat mărar și pătrunjel, asta după ce săptămâna trecută am pregătit rasadnitele cu semințe de varză, gogoșari și ardei. Am făcut ordine și curățenie, am strâns resturile de peste iarnă, am tuns trandafirii și hortensiile, am curățat aleile și alte cateva munci necesare în această perioadă. Desigur, Andrei a fost cel care s-a ocupat cu greul, el are tot meritul. Eu am făcut mult mai puțin, unul dintre motive fiind evident, cineva trebuia să o supravegheze pe Erika. Curtea este o noutate pentru ea, un teritoriu vast și provocator de descoperit. Astfel, aleargă peste tot, caută, pune mâna, rupe, gustă, statul cu ea nu mai este deloc stat, ci un semi-maraton.

Însă și așa zilele petrecute afară au fost cu adevărat reconfortante. Gradina este o bucurie, o oaza ce mă eliberează de tensiune sau stres, un loc unde mă încărc pozitiv, ma regăsesc și mă deconectez de la orice problemă. Tocmai de aceea încercam să o lăsam cât mai simplă și evităm sa ne complicăm cu lucruri ce ne depășesc puterile sau timpul. Munca în grădină vrem să rămână mereu o plăcere, nicidecum să o transformăm în corvoadă. Am încheiat weekendul într-un ton optimist, cu un hamburger de casă. Ador hamburgherii, mai ales cei pregătiți acasă și chiar dacă nu-s cel mai sănătos preparat din lume, din când în când nu strică. Mai ales ca mâine mă așteaptă un examen, urmat de o nouă săptămână cu provocări. Să vedem ce-o să iasă. Dar dacă afară e soare nu are cum să nu iasă bine, nu-i așa?