Din gradina adunate

Voiam să scriu ceva despre primăvara din grădină acum câteva săptămani, însă timpul și cheful de scris m-au ocolit, se pare, în ultima vreme. Temperaturile au fost nesperat de ridicate, cu adevărat de vară. S-a mai răcit ce-i drept în ultimele zile, dar e incă bine, vreme numai bună pentru un sfârșit de aprilie, o bucurie de ieșit la plimbare și, firește, de stat în grădină. Pentru că de cum vine primăvara ne mutăm în grădină, cel puțin în weekenduri. Grădinărit, mici lucrări, sau mari, după caz, bunătăti pe grătar, musafiri uneori, mese sau mici aperitive pe terasă. Cât despre Erika, adoră să descopere curtea, să alerge, dar mai ales să se joace în bacul cu nisip, proaspăt achiziționat. Anul acesta ne-am lansat în lucrări de amenajare importante pe care le aveam în minte de ceva vreme, dar pe care le-am amânat în ultimii doi ani. Incă nu le-am terminat, dar o luăm încet încet, Parisul nu a fost ridicat într-o zi, după cum spun vecinii mei. Mai trebuie să ne bucurăm și de viață între timp. 

  

Până de curând ne-am bucurat de florile de primăvară. Cred că cel mai tare îmi plac florile de primăvară, poate pentru că sunt primele și cele mai așteptate. La fel ca primăvara de altfel, după o iarnă lungă cine nu asteaptă primăvara însorită și colorată, să se înnoiască, să se învioreze, să o ia de la capăt într-un nou sezon. Zău că anul nou ar trebui sărbătorit pe 1 martie! Am crescut la curte, cu alei pline de flori, îmi amintesc și acum bucuria primelor petale abia ieșite din iarnă, astfel că nu se putea să nu am flori în grădina de la Amboise. Am găsit o mulțime când ne-am mutat, plantate de foștii proprietari, dar asta nu ne-a oprit să mai plantăm și noi altele, fascinați probabil și de diversitatea soiurilor ce se găsesc în comerț. Zambilele sunt de departe florile mele preferate primăvara. Le ador grație parfumului îmbătător pe care îl răspandesc în toată grădină. Soiurile care se găsesc astăzi sunt extrem de variate, o paletă largă de culori, flori, petale te îmbie să cumperi. Am plantat foarte multe, nu toate au răsărit. Dar și acelea care au răsărit au fost o bucurie. 

Narcisele sunt toate moștenire de la foștii proprietari, nici n-ar fi fost cazul să cumpăr se înmulțesc într-o veselie. Cele galbene sunt foarte populare în Touraine, primăvara se găsesc absolut în toate curțile. Nu miros, dar înfrumusețează grădina, mai ales când sunt plantate așa, la grămadă, în buchet. 

  

Lalele am găsit o mulțime și când ne-am mutat, majoritatea fiind soiuri rustice în culori clasice, roșu și galben. Nu m-am putut abține totuși și am mai adăugat câteva soiuri și culori, și lalelele se găsesc astăzi în culori și forme ale petalelor extrem de variate, de nici nu știi ce să alegi, le-ai lua parcă pe toate.  

  

Brândușele au fost o noutate în grădina noastră anul acesta. Le-am tot admirat prin parcuri și m-am gândit să încerc să le cultiv acasă, ca un covor . Nu prea mi-a ieșit întrucât nu au înflorit toate odată. 

Avem și o camelie mică, dar cu flori foarte bogate, pe care am găsit-o aici când ne-am mutat și pe care, firește, că am decis să o păstram. 

  

Am încercat și câteva frezii și anemone dar nu am avut noroc nici de această dată.  

  

Acum vreo două săptămani am plantat ceva flori anuale. În Aprilie toată lumea face plantații, mai exact plantează răsaduri de plante anuale ce vor înflori la vară. Toți vecinii au flori frumoase în ghivece, așa că e un fel de concurență între noi, a cui curte e mai colorată. Desigur, noi suntem la coadă și castigători sunt întotdeauna cei aflați la pensie, ei fiind cei mai sârguincioși și cu cel mai mult timp liber la dispoziție. Cu toate acestea, în fiecare an plantăm și noi câteva plante anuale, în jardiniere sau direct în pămant. Magazinele de specialitate sunt foarte ofertante în sezon, nici nu știi ce să alegi. Nu prea ne ies nouă jardinierele, deși am încercat diverse combinații de la an la an. Iar dacă în primul an m-am documentat cu atenție, anul acesta am luat la nimereală ce mi-a căzut în mână, combinând petunii mov cu  niște floricele galbene, am uitat cum se cheamă. Momentan arată incă bine, nu s-au pleoștit, să vedem ce o să iasă peste vară. 

În grădina de legume nu am sădit momentan mare lucru. Acum ceva vreme am pus ceapă și usturoi, iar weekendul trecut câteva soiuri de fasole, morcovi și castraveți. În răsadnițe avem varză, ardei gras, lung și iute, toate provenite din semințe românește. Cultivăm și roșii și vinete, dar răsadurile le cumpărăm de la magazin. Sunt foarte curioasă ce va ieși anul acesta, am încercat câteva soiuri noi, mă întreb cum se vor comporta  și cum va fi recolta. 

Însă de departe cea mai mare realizare a noastră din ultima vreme este livada, la care visam de multă vreme. Astă toamnă am plantat șase pomi fructiferi, iar în această primăvară am adăugat inca  doi: un măr, doi peri, un cais, un prun, un vișin și doi cireși, unul timpuriu și altul tardiv. Și n-am terminat, la toamnă, după ce mai facem loc, intentionăm să adăugăm un piersic, un nectarin și un gutui, plus ceva fructe de pădure, mure, zmeură, coacăze, etc. Și gata, avem tot ce ne trebuie. Deși se găsesc de vânzare prin toate magazinele, noi am ales să luăm pomii, în ciuda prețului, de la o pepinieră locală, atât pentru a avea soiuri de calitate, dar și pentru a putea cere sfaturi avizate personalului de acolo cu privire la soiurile potrivite regiunii noastre, la productivitate și la calitatea fructelor, la tipul de polenizare, etc. Toate sfaturile au s-au dovedit folositoare, pomii s-au prins toți și arată foarte bine, au înfrunzit, ba au a avut și flori. Acum să vedem fructele, în câțiva ani, firește!  

  

În rest, weekendul acesta fiind unul prelungit, ne-am propus, pe langă grădinărit, și câteva ieșiri prin regiune, pentru mari dar și pentru cei mici 😉. Din păcate tocmai weekendul acesta vremea face figuri, vă dați seama, doar nu era să plouă în timpul săptămanii. Dar ne-om scoate noi cumva. Distracție faina de 1 Mai vă doresc!