Postari din categoria GANDURI

După 6 ani de blogosferă...

in , by Larisa, august 02, 2015
Observ o mulțime de blogeri sărbătoresc x ani de blogosferă cu hai la mulți ani dragă blogule, concursuri, urări, donații, în timp ce mie mi-e și rușine să vă zic că habar nu am când am scris primul articol. O să ziceți ce mare greutate? Mergi la arhivă! Corect, dar nu știu prin ce minune arhiva mea de la început nu mai afișează data corectă, astfel că primul articol apare ca fiind scris în 2010, dar știu eu că nu-i adevărat. E scris undeva prin 2009, în plus și contul blogger îmi confirmă lucrul acesta (și nu, n-am de gând să trec la wordpress!). Păi asta să fie atunci: august 2009. 
 
Ziua nu contează prea mult, anul în sine mă uimește suficient. Pfai, 6 ani?! Nici nu-mi vine să cred, habar nu am când se duseră. Cum este după 6 ani în blogosferă? Păi nu este zi în care să nu mă gândesc să închid blogul! Dar nu-l închid, firește, pentru că mi-e drag și pentru că a început să-mi placă să scriu aici.  

În 2015 mi-ar plăcea să...

in , , , by Larisa, ianuarie 03, 2015
Dacă tot am făcut un bilanț al activităților pe 2014 la sfârșit de an, se cuvine ca acum să fac și un plan de bătaie pentru anul ce tocmai a început, nu-i așa? 


În primul rând mi-am propus ca în 2015 să biciclesc cât pot de mult. Dacă tot am învățat să merg pe bicicletă la 30 de ani, iar Mosu' mi-a adus una nouă doar pentru mine, măcar acum în ceasul al doișpelea să recuperz toți anii ăștia în care nu am știut cât de plăcut este să te urci în șa și să pedelezi cât vezi cu ochii. Pe lângă traseul cicloturistic Loire à Vélo, am descoperit o mulțime de bucle interesante de făcut aici în regiune, bucle ce trec printre castele și traversează sate pitorești sau podgorii. Cred că în sezonul cald va fi o activitate de weekend destul de interesantă. 

2014: fuse și se duse

in , , , by Larisa, decembrie 31, 2014
Nu prea obișnuiesc să fac bilanțuri, dar pentru mine, 2014 a început cum nu se poate mai bine, la Gietaz en Aravis, un sătuc pierdut din Alpii Francezi, de care n-a auzit nici naiba. A fost o vacanță de ianuarie cu multe drumeții, zăpadă din belșug, mâncare savuroasă și vinuri alese, într-un cuvânt vacanța ideală pentru mine. Nici măcar Revelionul n-a reușit să ne strice planurile de urcat și coborât poteci: la 1 noaptea în prima zi din an dormeam buștean, ca dimineața să ne punem rachetele în picioare și să să o luăm la pas.



Îmbunătățiri culinare

in , , by Larisa, noiembrie 28, 2014
Cred că am mai vorbit pe blog despre faptul că nu mă consider tocmai o persona talentată în bucătărie. De fapt sinceră să fiu nici nu știu ce să cred, dacă chiar există talent într-ale bucătăriei sau totul se rezumă la plăcerea de a găti și de a mânca. Mulți zic că dacă îți place să gătești îți place să și mănânci și tind să cred că-i adevărat; nu prea am întâlnit oameni cărora să le placă să gătească așa de amuzament. Pe de altă parte inversa nu-i general valabilă: dacă nu-ți place să gătești nu înseamnă neapărat că nu-ți place să mănânci, nu? În fine, să n-o dăm în filozofie... 


Înapoi acasă...

in , by Larisa, mai 28, 2014
Noaptea trecută m-am întors după periplul de o săptămână prin sudul Franței. Azi când m-am trezit am fost puțin dezamăgită să realizez că relieful din jur nu mai este stâncos, că leandrii cresc doar în ghivece și că Loara are o culoare mai degrabă căcănie, nu-i nicidecum de vreun albastru profund. N-am mai auzit marea atunci când mi-am băut cafeaua,  la fel cun n-am mai auzit nici mistralul vâjâindu-mi la urechi. În plus, ieri seară norii și ploaia au ținut morțiș să ne ureze bun venit în Touraine de cum am început să ne apropiem de orășelul nostru. Pentru că așa stă treaba pe aici, ca să ajungi în Tours nu-ți trebuie nici hartă nici GPS; fixează cei mai urâți nori de ploaie și mergi înspre ei. Sigur vei ajunge la destinație!
 

Weekend de Paște

in , by Larisa, aprilie 22, 2014
Hristos a înviat! Sper că ați petrecut cu toții un Paște fericit, că ați mâncat și ați băut cu măsură, că v-ați bucurat și v-ați simțit bine alături de cei dragi vouă, sau făcând ceea ce vă place mai mult. Acum că sărbătoarea s-a cam încheiat, să ne întoarcem cu toții la activitățile obișnuite, inclusiv la scrisul pe blog, că prea a suflat vântul prin blogosferă zilele acestea. Este normal până la urmă, nici eu n-am scris mai nimic, nu pentru că aș fi fost plecată pe undeva, ci pentru că am încercat să-mi mai scot ochii un pic din calculator și să mă bucur de familie, prieteni și de vremea frumoasă de afară.  

Gânduri înainte de Paște

in , , by Larisa, aprilie 18, 2014
O bună bucată de timp Paștele a fost sărbătoarea mea preferată. Întotdeauna o petreceam la țară, fie la bunicii de la Argeș, fie la căsuța noastră din câmpia Bărăganului, alături de familie și prieteni. Într-un singur an, ultimul înainte să plec în Franța, pare-mi-se că am sărbătorit Paștele în București. Atmosfera capitalei n-avea nimic de a face cu cea de la sat. Acolo, fiind o comunitate mică, de oameni simplii și gospodări, unde toată lumea se cunoștea cu toată lumea, însemnătatea învierii, tradițiile și obiceiurile erau mult mai respectate, ca să nu mai vorbesc de starea de bine pe care mi-o dădea aerul curat și verdele proaspăt al primăverii. 


Leapșa cu 11 întrebări...

in , by Larisa, ianuarie 18, 2014
 Leapșă primită de la Carmen.
 
 Reguli:
 1. Adaugă un link către persoana care te-a nominalizat.
 2. Răspunde la cele 11 întrebări fomulate de persoana care te-a nominalizat.
 3. Nominalizează la rândul tău 11 persoane și formulează 11 întrebări pentru ele.
 4. Nu poți nominaliza persoana care te-a nominalizat.
 5. Anunță nominalizații printr-un comentariu pe blogul lor.
 
  
 Întrebările sunt următoarele: 
 

Fuseră și se duseră sărbătorile...

in , by Larisa, ianuarie 07, 2014
La mulți ani! 

 ... vă spun și eu cu nițică întârziere :). Să aveți un An Nou minunat, cu multe bucurii, fericire, sănătate și tot ce vă mai doriți voi! Să fie plin de călătorii frumoase, de momente inedite alături de cei dragi vouă și să ne citim cu bine și în 2014. Am lipsit ceva de pe blog, nu-i așa? Da, am luat o pauză de la online în ultima perioadă... Dar asta nu înseamnă că n-am mai aruncat câte un ochi pe la blogurile voastre, pe la al meu, semn că blogosfera m-a cam prins și ca nu aș mai rezista mult departe de ea. Sper că ați petrecut sărbători frumoase, că v-ați distrat, că ați mâncat bunătăți și ați băut cu măsură și mai sper că Moșul a fost darnic și v-a adus cadouri frumoase. Am văzut că unii dintre voi v-ați și plimbat în această perioadă, abia aștept să vă citesc poveștile pe larg. 

În prag de Crăciun

in , by Larisa, decembrie 22, 2013
Am cam luat o pauză de la blog, așa-i? Nu știu dacă mi-ați simțit lipsa, sper că mi-ați simț-o, dar aflați că sunt bine, a fost doar o chestiune de timp liber. Am fost cam prinsă cu treburi, dar și dacă n-aș fi fost, nu cred c-aș fi avut subiecte de vorbărie. De plecat, n-am mai plecat nicăieri, iar inspirația pentru alte teme de discuție mă cam ocolește, se pare. O fi spiritul ăsta al Crăciunului care se apropie cu pași repezi de vina ...Nu știu... 

...în Tours.
 
 Nu prea mai știu despre ce să povestesc aici pe blog... În ultima vreme n-am mai plecat pe nicăieri, n-am mai văzut nimic interesant, n-am făcut nimic special, nu mi s-a întâmplat ceva demn de consemnat (da, n-am câștigat încă la loto, dar perseverez jucând!), iar mintea mea parcă refuză să conceapă subiecte interesante de dezbătut; viața decurge molcomă și banală, cu problemele și micile ei bucuriii de zi cu zi, îndreptându-se cu pași repezi spre.... Crăciun. Mă uităm ieri prin oraș și n-am putut să nu observ bradul, prospat instalat în fața primăriei, instalațiile de lumini spânzurate peste strada principală, globurile, care au înlocuit steagurile pe pod, căsuțele sosite pentru târgul de Crăciun. Toate sunt aproape gata.


Toată vara, cât a fost cald și frumos, n-am ieșit nici măcar o dată cu trepiedul noaptea, sau pe înserat, să fac poze. În schimb, am ieșit acum, în noiembrie, când e frig și plouă aproape continuu. Încep să cred că dacă nu-nghet de frig, dacă picioarele nu-mi sunt leoarcă, la fel și aparatul, dacă Andrei nu-mi ține umbrela, sau dacă Azorel nu mă înjură în mintea lui, pe câinească, tremurând, parcă eu nu simt fiorul fotografiei trecându-mi prin vene.


Gânduri de octombrie

in , by Larisa, octombrie 22, 2013
Uite că trecu mai mult de juma' de toamnă și eu n-apucai să scriu nimic despre asta. Exact despre toamnă, știți voi, anotimpul meu preferat, cel pe care-l contemplez mereu, cel cu care zic că mă identific. Oameni buni, vouă nu vi se pare că timpul ăsta trece al naibii de repede, că eu habar nu am când se duse anul ăsta! Nu știu cât de adevărate sunt ipotezele alea despre compresarea timpului, dar parcă ieri vă povesteam despre revelionul meu cu fondue și vinuri  alese. Parcă nici nu terminai de povestit, că iată-mă din nou făcând planuri pentru următorul revelion. Știu, e de-abia octombrie, dar dacă vrei revelion de calitate, tre' să rezervi din vreme, că altfel rămâi fără. De fapt nu revelionul în sine îl pregătesc eu atât de sârguincioasă. Revelionul e o seară până la urmă, ce mari pregătiri se pot face pentru ea, ci vacanța de iarnă mă roade. Am zis că dacă vara asta n-am avut o vacanță adevărată, să ne încropim una pentru iarnă. Mai multe detalii o să vă dau eu la momentul potrivit, momentan este în faza de proiect, deși n-ar fi prea greu de ghicit pe unde aș putea eu să merg iarna (sau primăvara, sau vara, sau toamna, oricând, oricum)! Sperăm să se și materializeze frumos, că viață e cunoscută pentru imprevizibilitatea sa, pe care mi-a demonstrat-o în numeroase rânduri de-a lungul timpului. 

Hai că făcui și 30 de ani!

in , by Larisa, septembrie 30, 2013
Ieri, 29 septembrie 2013, fu marea zi în care schimbai prefixul! Mda, am făcut 30 de ani! Pfff... când naiba au trecut toți anii ăștia?! Că parcă ieri îmi serbam majoratul! Dar uite că au trecut, așa cum au trecut ei și cum vor mai trece și alții de acum încolo, iar în ziua când voi ieși la pensie, mă voi mira probabil de cum parcă ieri împlineam 30 de ani. Așa că ajung la vorbele maică-mi, nici nu știi când trece viața asta! Asta dacă avem norocul să treacă și să nu se curme brusc și inopinant. Dar să n-o dau în treburi triste, că vorba aia, sănătoasă sunt, fericită sunt (desigur că loc de fericire mai este întotdeauna!), am două mâini și două picioare, niște ochi care văd bine (chiar dacă văd mai bine cu ochelari!), nu dorm în stradă, nu mor de foame, am un super-soț și un super-câine, o mămică minunată (cam cicălitoare ce-i drept!) și o mână de prieteni reali sau/și virtuali frumoși, deci în principiu nu am de ce să mă plâng, sau cel puțin nu de ceva foarte grav. Desigur că trebuie să țintim cât mai sus în viață, dar nu trebuie nici să uităm, înainte de a ne considera nefericiți, că unii nu le au nici pe astea.  


Temă nouă

in , by Larisa, iunie 10, 2013
În cazul în care cineva s-a întrebat ce tot croșetez eu pe aici în ultima vreme, de nu mai apare nimic nou, ei bine:  mi-am schimbat fața la blog!

Încă de acum câteva luni începuse să nu mai îmi placă cum arată blogul, așa că am decis că ar fi timpul pentru o schimbare de temă. Inițial am luat o temă clasică, gratuită, de la blogger și am început s-o prelucrez. M-am gândit eu că dacă adaug una alta o să arate bine. Însă nu mi-a plăcut ce a ieșit, așa că am decis să iau mai bine o temă gata pregătită. Zis și făcut, am ales tema de față. Desigur că a trebuit să-o mai schimb puțin, că nu prea se potrivea, însă cel puțin sunt oarecum mulțumită de rezultat.
 
Am vrut eu neapărat ca paginile Home, Contact și Despre să apară sus, în antet, că deh, fiecare cu piticii lui, la fel ca și butonul de căutare. Inițial m-am gândit și la o poză pe fundalul antetului, dar am lăsat-o baltă de teamă ca blogul să nu înceapă să se încarce greu. Apoi mi s-a mai pus pata pe un meniu auto-derulant, la care mi-am tocit creierul să-l scriu. Inițial făcusem unul din ăla complex, cu pagini ce ies din pagini, dar cum nu am știut să-l finalizez, am rămas la acesta simplu. În plus, oricum este vorba de un blog, nu  de vreun site complicat, deci până la urmă nu prea văd rostul unui meniu prea greoi. Nici măcar n-am multe articole!
Am cam lipsit în ultima vreme de pe blog. De vreo săptămână n-am mai scris nimic nou, treabă care nu prea s-a întâmplat în ultimul an. Abia ce am reușit să urmăresc blogurile voastre și asta destul de puțin. Dar promit că recuperez! Promit! Cu toate astea trăiesc, respir, mă aflu aici. Totul este bine, doar că am fost ceva mai ocupată în ultima vreme. N-am fost plecată nicăieri (aș fi vrut eu!), de unde atâta vacanță și bani pentru ea. Am fost aici acasă, prinsă cu diverse treburi, printre care și un examen destul de dificil și stresant, despre care o să vă povestesc mai multe cu altă ocazie. Sunt convinsă că după ce voi avea rezultatele, o să-mi facă plăcere să vorbesc despre. Asta desigur dacă rezultatele vor fi bune. 


Pe străzile din Tours miroase a lemn ars, ceea ce înseamnă că oamenii au făcut focul în șeminee. Nu-i de mirare, ținând cont de gradele puține din termometre, de vremea deosebit de mohorâta și de ploaia care, părea să nu se mai oprească. S-a oprit totuși acum câteva ore. Și eu am dat drumul la căldură. Abia ce o închisesem de vreo două săptămâni. Știu că pentru mulți dintre voi pare extrem de ciudat, având în vedere temperaturile care sunt acum în România. Dar, asta este, încep să mă obișnuiesc cu vremea capricioasă și adesea închisă din Touraine. Oare de ce regii ăia și-or fi construit castelele aici și nu mai spre sud, n-am să înțeleg niciodată. 


Lalele și tapenade de măsline negre

in , by Larisa, aprilie 22, 2013
Na c-am reușit să răcesc! Nu rău, dar suficient cât să mă doară capul, să am frisoare și să-mi curgă nasul. Asta că tot m-am lăudat că pe aici fu vară... Ce vară hoață! A reușit să mă păcălească... Însă miercurea trecută a fost cald! Cald bine! Vreo 27 de grade la umbră. Am ieșit cu Azorel în parc și mi-am dat seama că mă topesc în blugi, așa că am dat fuga acasă și mi-am pus ceva mai lejer. Am scotocit prin dulap până am găsit sandalele. Pfff, ce bine era cu piciorul gol după o iarnă așa de lungă! 


Cu Azorel prin parc

in , , by Larisa, aprilie 13, 2013
Ieri după-amiază am ieșit puțin în parc cu Azorel. Toată săptămâna am avut intenția să ies, însă ba nu am avut timp, ba a plouat, ba a fost prea rece. Nici acum nu este prea cald, dar parcă-i mai bine. Prognoza încă arată 22 de grade pentru mâine, deși eu nu înțeleg cum se va schimba așa brusc vremea, când azi nu-s decât vreo 13. Mă rog, fie....


Azi de 8 martie...

in , by Larisa, martie 08, 2013
... este o zi superbă de primăvară, la fel ca noi fetele, că doar este ziua noastră. Sper că și pe la voi este cald și frumos ca aici la mine. Sper că vă bucurați, că sunteți vesele și fericite și că ați primit multe flori. Dacă nu, nu-i bai, am eu aici câteva pentru voi. 


© BLOGUL LARISEI · THEME BY WATDESIGNEXPRESS