Montrésor, cel mai frumos sat de pe Valea Loarei

Nu știu ce am păzit de nu m-am dus să văd satul Montrésor până luna trecută! Știam de el, vream să-mi fac drum până acolo, dar am tot amânat, pe principiul las' că mergem luna viitoare, las' că mergem aialaltă, las' că acum e iarnă, mergem la vară și tot așa. E drept, nu-i așa aproape, 64 km de Tours, dar nici prea departe nu se poate spune că este. Totuși, când am fost întrebată unde vrei să mergi duminică de ziua ta, referindu-se undeva aici, în regiune, răspunsul a venit prompt, sigur și la obiect, de parcă ar fi fost acolo în minte dintotdeauna: la Montrésor!
 

Montrésor este un sat situat în departamentul Indre et Loire, clasat printre cele mai frumoase ale Franței, știți voi, lista aceea de care v-am vorbit săptămânile trecute. Pe listă sau nu, satul chiar este frumos. Aproape de Tours mai sunt și altele la fel, cum ar fi Candes Saint Martin și Crissay-sur-Manse, plus Montsoreau, dar acesta, administrativ vorbind, este în regiunea vecină Pays de la Loire.

Mă documentasem pe internet despre Montrésor, văzusem că este un sat din acela deosebit, cu străduțe înguste, case de piatră, obloane colorate, în fine, știți voi, sat din ăla de vis. În plus mă informasem că există și un castel în localitate, așezat strategic, pe o colină, astfel încât să domine așezarea. Scotocind străfundurile netului, am găsit și un traseu de plimbare, din ăla pentru puturoși, care ocolește satul pe malul râului Indrois, ca mai apoi să pătrundă fix prin centru și să se oprească la poartă castelului. L-am găsit perfect pentru a descoperi sătucul, asta că să pot zice apoi că am făcut o plimbare tematică și că n-am căscat gura aiurea.

Deși duminică de ziua mea ploua mărunt și vremea nu era nici pe departe prielinica unei plimbări, am zis că nu în fiecare zi împlinesc 30 de ani, așa că ne-am echipat, ne-am urcat în mașină și duși am fost. Pe drum observăm că soarele se chinuia să iasă, dar fie nu și-a dat el silința prea tare, fie norii au fost mai puternici, că atunci când am ajuns la destinație, ploua într-o veselie. Eh, da' ce, la umbrelă nu merge vizitat Montrésor? Ba bine că nu!

Dacă toate satele astea remarcabile sunt în general bine ascunse în mijlocul nicăieri-ului, ei bine Montrésor e mai în mijlocul nicăieri-ului decât oricare altul. Drumul până acolo se face inițial pe autostradă (opțional desigur!), continuând apoi pe niște șosele departamentalo -comunale, uitate de lume (dar asfaltate ca în palmă!), de te întrebi dacă nu cumva ai greșit direcția. Nu zic că e urât, Doamne ferește! Este un peisaj chiar idilic: câmpuri întregi de floarea soarelui uscată, câmpuri de unde s-a recolatat astă-vară grâul, unele păstrând încă baloții de paie strânși frumos, în movile, ferme vechi de piatră izolate, dar locuite, pădurici, văi, râuri... 

Ajunși într-un final la Montrésor, am parcat mașina în centru (care centru nu e așa greu de găsit, fiind ceva de genul, ai intrat în sat și hop, iată-te în centru), în parcarea gratuită pusă la dispoziția vizitatorilor. În spatele parcării se ridică zidurile vechi ce înconjoară castelul. Dar nu la castel mergeam atunci. Am coborât o străduță bine în pantă și trecând pe lângă Les Halles aux Cardeux, sub arcadele căreia se ținea demult o piață de lâna, apoi traversând strada principală, am ajuns la un podeț peste râul Indrois, bine ascuns între două ziduri.

Les Halles aux Cardeux

De aici începe traseul turistic "Les balcons de l'Indrois", traseu care permite admirarea unei priveliști deosebite asupra satului și a castelului. Frumoasă poteca și deși ploua cam urât, iar noi ne plimbam cu umbrela în mână, tot am mers până la capăt. Este chiar deosebită mică drumeție: câteva poduri peste râu, mici cascade, curțile caselor, verdeață cât cuprinde, măsuțe și terase, castelul care domină totul în jur... Pe parcursul potecii sunt amenajate, în punctele cheie, plăcuțe explicative că să afli mai multe despre ce vezi în jur.

Les balcons de l'Indrois 

 Intrarea pe traseu

  Râul Indrois, afluent al râului Indre, afluent la rândul lui, al Loarei 

 Castelul Montrésor

Castelul Montrésor

Biserica din Montrésor

Am continuat drumul marcat și bine indicat, nu că am fi avut pe unde să ne pierdem și am intrat înapoi în sat. Traseul continuă pe străduțe înguste, vechi, aproape pustii. De fapt asta este un aspect pe care l-am observat frecvent aici: nici țipenie de om la stradă, nimeni să caște gura, nimeni să vadă cine trece, nimeni să bârfească cu vecinul. Adesea am impresia că mă plimb prin muzee, nu prin sate locuite. Probabil era duminică, nu știu...
   

Trecem prin fața Bisericii Montrésor, impunătoare, construită între 1519-1541, în stilul specific al arhitecturii renascentiste din regiunea Touraine și continuăm tot printre case caracteristice, luate parcă din alte timpuri și trântite aici, în zilele noastre moderne. Doar puținele mașini din curți îți amintesc în ce secol ești, altfel cu siguranță ai uita. Dacă până atunci admirasem satul de jos, de pe malul râului, acum era invers, admiram râul de sus, de pe străzile satului. În curând aveam să le admir pe toate de pe terasa castelului, dar despre asta vă povestesc într-un episod viitor...

Biserica Montrésor

 Opincuțe :)

Atenție! Mâță pe acoperiș!  

 Mă așteptau amândoi în poarta castelului. Hai că vin acum!

PS: Albumul complet este, desigur, pe Picasa, dar nu cred să-mi fi scăpat prea multe poze. Sincer sunt un pic dezamăgită, mi se pare că pozele se văd un pic mai neclare pe picasa de la o vreme, deși pe blog se văd ok, chiar dacă sunt importate tot de acolo și nu înțeleg de ce. Voi utilizatorii aveți idee?

S-ar putea sa te intereseze si:

Mini-ghid de vizitat Valea Loarei

Cele mai frumoase castele de pe Valea Loarei

Ce vizitezi pe Valea Loarei dincolo de castele

10 idei de excursii pe Valea Loarei

Gastronomie si vinuri locale