Mini-ghid de vizitat Tours, capitala Văii Loarei

Nu am ales eu Tours, îmi place să spun orașul m-a ales pe mine și a fost dragoste la prima vedere din momentul în care am pășit prima dată pe străduțele lui, în 2010. Am locuit 3 ani și jumătate în "capitala Văii Loarei", câteva luni în chiar în Centrul Istoric, mai apoi în cartierul Prébandes, unul dintre cele mai elegante din oraș, iar faptul că acești ani au coincis cu primii mei în Franța, m-au făcut să-l îndrăgesc mai tare, ca pe un loc al "copilăriei". Al copilăriei mele pe meleaguri franceze, desigur. A fost o perioadă de care îmi amintesc cu plăcere: un oraș nou, liniștit, șic, exact pe placul meu. Primele lecții de franceză, primii ani în doi, Azorel și un nou mod de viață. Am străbătut străduțele cu aparatul foto într-o mână cu nesaț, luni la rândul, vrând parcă să descopăr tot, fără să-mi scape nimic. Am făcut sute de poze și mi-au rămas mii de amintiri. Și chiar dacă astăzi nu mai locuiesc în Tours, revin des și cu drag de fiecare dată, ca într-un loc de suflet.   

Pentru că am scris un articol de curând despre ce este de făcut și de văzut la Amboise, orașul în care locuiesc acum, mi s-a părut nedrept să nu existe unul despre Tours, mai ales că anumiți cititori care se interesau despre Valea Loarei m-au întrebat și despre lucrul acesta. Așa că iată-l! Am vrut să fie scurt și la obiect, însă tot kilometric mi-a ieșit :)). Of,of...

Tours: centrul modern

În cazul în care ajungeți dinspre gară, urmați rue Bordeaux până în Place Jean Jaurès, nu înainte de a arunca o privire asupra fațadei gării.  

Clădirea Gării din Tours a fost construită între 1896-1898, după planurile arhitectului tourangeau Victor Laloux, cel care a semnat și gare d'Orsay, actualul muzeu Orsay, din Paris, combinând armonios piatra, fierul, fonta și sticla. Restaurată recent, gara beneficiază astăzi de toate elementele moderne pentru a asigura un trafic feroviar fluid și un confort sporit al pasagerilor.

Pont: Tours este o stație terminus, accesul făcându-se printr-o gară intermediară, Saint-Pierre-des-Corps. Dacă veniți de la Paris și nu vreți să vă treziți pe la Bordeaux, e bine să verificați cu atenție dacă trenul vostru ajunge până în Tours-Centre, sau trebuie să coborâți la Saint-Pierre-des-Corps, de unde să luați un tren-navetă.

 

Gare de Tours

rue Bordeaux

Scurt popas în Place Jean Jaurès.

Orice vizită în Tours trebuie să înceapă dimineața pe răcoare, cu un Mokaccino la braseria Univers, din Place Jean Jaurès, centrul "modern", economic și administrativ al orașului. Dacă vremea nu-i foarte prietenoasă puteți rămâne la interior, măcar pentru ambianța elegantă, care duce cu braseriile pariziene. Combinând elemente clasice cu elemente moderne, decorul braseriei este foarte interesant, vedetele rămânând cupola luminoasă din sticlă în stilul Belle Epoque, tapetul baroc și un bar metalic, de tip Eiffel.
 
Pont: La Brasserie de l'Univers se poate lua și masa de prânz sau cina. Prețurile nu sunt foarte mari, preparatele sunt gustoase, iar bucătăria este una internațională, gen: salate, pizza, paste, hamburgeri, fish&chips, fripturi &garnituri, etc. 

Dacă alegeți totuși să rămâneți afară, atunci de la masă puteți admira impunătoarea clădire a primăriei, Hôtel de ville, la fel ca pe cea a Palatului de Justiție, Palais de Justice. 

Construit între 1896-1904 tot după planurile arhitectul Victor Laloux, edificiul monumental al vechii primării din Tours (pentru că birourile s-au mutat într-o clădire nouă, spațioasă, situată undeva în spate) este de-a dreptul impresionant. Decorațiunile exterioare și interioare se pare că au reprezentat un sfert din costul total al clădirii și asta se vede cu ochiul liber. Nu se vizitează, dar puteți intra dacă este deschis măcar pentru a admira parterul, care servește adesea ca loc de expoziții temporare, și scara monumentală din marmură. La primul etaj se găsesc sala de festivități și sala de căsătorii, adevărate încăperi de muzeu. Nu cred sunt deschise publicului, eu am avut ocazia să le văd cu oacazia căsătoriei noastre civile. Toți ochii, atât ai noștrii cât și ai invitaților, erau ațintiți la tavan și pereți. 

Hôtel de ville in amurg (2013)

Palais de Justice (august 013)

 

 Una dintre cele două fântâni care încadrează piața Jean Jaures din Tours, frumos luminată cu ocazia sărbătorilor de iarnă din... 2012 parcă. 

După ce vă terminați Mokaccino, luați-o la pas pe rue Nationale, ce se deschide fix în fața voastră, pe stânga primăriei. 

Dacă sunteți pasionați de shopping (așa ca mine) puteți arunca o privire pe la buticurile și magazinele ce se succed la parterul clădirilor. Strada Națională, vechea rue Royale, a fost construită începând cu 1777, devenind între timp principala axă a orașului. Distrusă aproape în totalitate de bombardamentele germane din 1940, strada a fost refăcută și reorganizată complet după război. Honoré de Balzac s-a născut în Tours, pe rue Nationale, la numărul 39 (25 rue Royale la vremea aceea). Din păcate casa natală nu mai există, dar puteți observa o plăcuță comemorativă la locul respectiv.  

rue Nationale (august 2013)

Rue Nationale se termină cu Pont Wilson, podul ce traversează Loara, însă voi mai bine faceți dreapta spre rue Colbert, cu puțin înainte de capăt.
  

Dar dacă sunteți curioși...   
 

Pont Wilson este cel mai vechi pod din Tours încă în picioare. A fost construit între 1765-1778 și este compus din 15 arcuri lungi de 434m peste Loara. Localnicii îl numesc "podul de piatră" și este înscris ca monument istoric. Mai multe accidente au afectat podul de-a lungul timpului, ultimul dintre ele în 1978, când o treime din pod s-a prăbușit în apele Loarei. Nimeni nu a fost rănit. Astăzi este traversat de linia modernă de tramvai inaugurată în 2013. 

Pont Wilson

Tours: Quartier Colbert

Nu vă impacientați că nu veți găsi intersecția rue Nationale cu rue Colbert. Acesta este bine marcată de impunătoarea biserică Saint Julien, luată parcă din alte timpuri și plasată în orașul zilelor noastre. Eglise Saint-Julien de Tours este o veche abație benedictină, construită undeva prin secolul XIII, ceea ce îi oferă statutul de cea mai veche biserică din oraș. Clasată ca monument istoric, ea nu se vizitează din motive de securitate decât în anumite zile pe an, cu ocazia zilelor patrimoniului. Lângă aceasta se găsește Musée du Compagnonnage, un fel de muzeu de arte și meserii, pentru cine este curios.
  

Eglise Saint-Julien de Tours

Dar mai bine să intrăm pe rue Colbert...
 
Rue Colbert este una dintre cele mai vechi străzi din oraș, principala axă de comunicație și comerț în Evul Mediu. Îngustă, liniștită ziua, mărginită de case obosite de vreme-unele dintre ele adevărate mărturii ale trecutului- strada prinde viață noaptea, când este luată cu asalt de localnici și turiști pentru multitudinea de baruri, restaurante, braserii, sau hoteluri.
 

Pont: Recomand pe rue Colbert seara: barul Bartok, cu o ambianța plăcută și muzica de jazz (124 Rue Colbert) și restaurantul La Souris Gourmande (100 Rue Colbert) cu specialități pe bază de brânzeturi franțuzești.

  rue Colbert

  rue Colbert

rue Colbert

Observăm încă de la începutul străzii casele medievale colorate, cu structură din bârne de lemn, specifice regiunii. Printre ele se remarcă Maison de la Pucelle Armée, construită în secolul XVII, unde Ioana d'Arc și-a făurit armura pe care a purtat-o în timpul asediului de la Orléans.
 

Maison de la Pucelle Armée

 case medievale, cu structură din bârne de lemn

Dacă faceți dreapta, pe rue Jules Favre, veți admira Palais du Commerce. În dreapta în schimb, există un mic scuar ascuns, unde strălucea odată Hôtel de Beaune-Semblancay. Cel mai important vestigiu renascentist din oraș, astăzi o ruină, Hôtel de Beaune-Semblancay se pare că a fost splendid la vremea lui, regii și reginele se cazau aici atunci când treceau prin Tours. Ansamblul a fost distrus de bombardamentele din 1940, astăzi rămânând doar fațada din secolul XVI, fântâna monumentală și capela renascentistă.
 

 Hôtel de Beaune-Semblancay

Continuând, ajungem în Place Foire le Roi, piața ce posedă și ea câteva case cu bârne de lemn datând sin secolul XV, plus clădirea Hôtel Babou de la Bourdaisière, construită tot în stil renascentist, de către ministrul de finanțe al regelui François I, Philibert Babou de la Bourdaisière. De reținut că soția lui Philibert a fost pentru o vreme amanta regelui.
   

Place Foire le Roi

Tot pe rue Colbert, în Place Foire le Roi, se găsește Passage du coeur navré, un culoar de aproape 30m care leagă piața de stradă. Specific organizării urbane din Evul Mediu, se spune că pe acolo erau duși condamnații în piață spre a fi executați. 

Passage du coeur navré  (în singura zi cu zăpadă din cei 4 ani ai mei în Touraine)

Despre cartierul Colbert am mai povestit AICI

Tours: Quartier de la Cité

Rue Colbert se termină pe rue Lavoisier, în vechiul quartier de la Cité, centrul administrativ al orașului la vrema aceea, exact în fața castelului din Tours. Urmând modelul orașelor romane, Tours poseda un centru instituțional, dezvoltat în jurul principalelor instituții ale vremii: castelul, așezat strategic în capătul podului peste Loara, având un rol militar și administrativ și catedrala, polul religios al urbei.
 
Modest, departe de grandoarea de celorlalte castele din regiune, Château de Tours a fost construit pe malul Loarei în mai multe faze, în principal ca reședință a guvernatorilor orașului. Distrus aproape în totalitate, cele două turnuri rămase au fost unite printr-o nouă galerie. Renovat în secolul XX, castelul adăpostește azi activități culturale, îndeosebi diverse expoziții temporare. 

 Château de Tours

Strada Lavoisier se continuă peste Loara cu o pasarelă pietonală ce urmează traseul Vechiului Pod.  

Le pont d'Eudes, sau Vieux Pont, a fost timp de 7 secole, singurul pod care traversa Loara în Tours. Înaintea lui se forma un pod plutitor cu ajutorul ambarcațiunilor. Contele de Tours decide, în 1034, construcția unui pod cu 23 de arcade, care nu erau nici bine aliniate, nici la aceeași înălțime. Între a opta și a noua arcadă exista o capelă, podul având de asemanea și câteva puncte de control militar. În funcție de nivelul Loarei podul era ajustat anual. Își pierde din eficiență odată cu construcția podului Wilson. Astăzi, singurul lucru care mai amintește de vechiul pod este pasarela Saint-Symphorien- un pod suspendat pietonal construit la mijlocul anilor 1800 care-i urmează linia și bucăți din pilonii de piatră ai acestuia care se ivesc de sub ape când Loara este joasă. Noaptea pasarela Saint-Symphorien este luminată în albastru, locuitorii numind-o adesea "Pont Bleu", podul albastru.
 

pasarela Saint-Symphorien, podul albastru din Tours

 

Dar hai mai bine să nu o traversăm până la capăt, ci să ne întoarcem și să o luăm în partea opusă a străzii Lavoisier, căci nu departe se ridică catedrala din Tours, cu desăvârșita ei dantelărie gotică flamboiantă. Cathédrale Saint Gatien, numită după numele Sfântului Gatien, primul episcop de Tours, se observă cel mai bine din scuarul din fața, Place de la Cathédrale, dotat cu băncuțe special plasate acolo pentru a ne așeza și a contempla colosul de piatră. A fost nevoie de patru secole pentru a aduna cele mai frumoase elemente ale arhitecturii religioase din Evul Mediu și pentru finaliza construcția edificiului. Cu cele două turnuri ale sale, de aproximativ 70m înălțime, catedrala este construcția pe care o zărești cel mai de departe atunci când vii spre Tours, imaginea ei devenind emblematică pentru oraș.

rue Lavoisier

Cathédrale Saint Gatien de Tours

  Catedrala Saint Gatien vazuta din spate

O străduță de prin spatele catedralei 

 Cathédrale Saint Gatien

Despre catedrala din Tours și împrejurimi am mai povestit AICI și AICI.  

Anexele catedralei sunt situate imediat lângă, Palatul Episcopal fiind ocupat astăzi de Muzeul de Arte Frumoase - Musée des Beaux Arts de Tours. Dacă nu intrați să vizitați muzeul, deși eu vă recomand, faceți măcar o plimbare prin grădina à la française ce se întinde în fața sa. Este splendidă! V-am povestit mai multe AICI.

 Musée des Beaux Arts de Tours

După ce ați iesit de la muzeu, traversați părculețul din Place François Sicard și continuați pe rue de la Scellerie.
 
Cu origini vechi, rue de la Scellerie este paralelă cu rue Colbert și asemeni acesteia, asigură legătura între cartierele Cité și Plumereau. Foarte multă vreme strada a găzduit librăriile orașului, astăzi majoritatea magazinelor de antichități găsindu-și loc aici. Puteți arunca un ochi la vitrinele deosebite, un adevărat spctacol al străzii, ba chiar puteți intra să admirați obiectele, dacă vă permite buzunarul puteți chiar cumpăra. Iar dacă la un moment-dat, pe partea dreapta, se va ivi o clădire impunătoare, aceasta este Teatrul din Tours.  

Le Grand Théâtre a fost construit între 1869 și 1875 pe locul unei vechi mânăstiri, Couvent des Cordeliers, din care mai există astăzi o bucată de perete exterior. 

rue de la Scellerie

 Le Grand Théâtre

  rue de la Scellerie

După ce ați traversat rue Naționale, rue de la Scellerie se continuă cu Rue des Halles, plină ochi de buticuri, care vă vor duce încet, dar sigur, spre inima orașul Tours: Quartier Plumereau, sau Vechiul Tours.

Vieux Tours  - Centrul Istoric

Cartierul Plumereau, sau Vieux Tours, sau mai pe românește centrul istoric, este amenajat în mare parte pentru pietoni și conservă un patrimoniu medieval și renascentist important, reprezentând practic cea mai importantă zonă istorică și turistică a orașului Tours. Prezența regilor Franței în Touraine a favorizat dezvoltarea orașului, aceștia incitând mai multe familii aristocrate, sau burgheze, să opteze pentru malul Loarei. "Vechiul Tours" a fost restaurat în 1960, astăzi devenind, atât datorită patrimoniul său, cât mai ales datorită numeroaselor localuri (baruri, restaurante, cafenele) inima vieții de zi, dar mai ales noapte, a orașului. 

Însă până să ajungem în labirintul de străduțe, rue des Halles "ne trece" pe lângă Bazilica Saint-Martin, unde care nu se poate să nu facem un popas.  

Bazilica Saint-Martin

Abația Saint-Martin era una dintre cele mai impozante, puternice și bogate abații din Franța în Evul Mediu, atât datorită implantării sale, în centrul urbei, cât și datorită vastelor domenii pe care le deținea în zonă. Biserica colegială, bazilica, a fost construită în anul 437 pentru a adăposti mormântul Sfântului Martin, cel care a evanghelizat regiunea în religia catolică, marcând viața religioasă franceză și care a murit la Candes (astăzi localitatea Candes-Saint-Martin, sat aflat pe lista celor mai frumoase din Franța). După secole de construcție, distrugere, reconstrucție, incendieri, adăugiri, cotropiri, sau renovări, bazilica își găsește sfârșitul în perioada Revoluției, când, datorită degradării avansate, o bucată se prăbușește, restul fiind demolată, excepție făcând două turnuri din cele cinci. 

Abia în secolul XIX bazilica este reconstruită, luând înfățișarea pe care o vedem noi astăzi. Deși planul inițial era refacerea edificiului la dimensiunile inițiale, clădirea actuală fost construită după planurile arhitectului Victor Laloux, între 1887-1924, în stil bizantin, la cote destul de modeste. Pentru că locația a atras de-a lungul timpului numeroși pelerini, abația prezintă numeroase clădiri adiacente, biserici, capele, sanctuare etc. Nu toate au supraviețuit timpului, însă câteva dintre ele se păstrează și astăzi, printre care și Cloître Saint Martin, ce adăpostește astăzi muzeul Saint-Martin (lângă bazilică, 3 Rue Rapin, 37000 Tours) și două turnuri. Cripta adăpostește și astăzi mormântul sfântului. Din păcate, în timpul Războaielor Religioase, bazilica a fost ocupată de protestanți, care au incendiat rămășițele sfântului și au distrus vechiul mormânt. Doar câteva fragmente din craniu, cenușa osemintelor și elemente din mormânt au fost recuperate. 

Bazilica Saint-Martin

Turnul Charlemagne este numit așa pentru că se ridică pe mormântul soției regelui  Charlemagne. Pe vremuri era lipt de zidul nordic al abației Saint Martin.
 
Turnul cu ceas (La Tour de l'Horloge), delimită extrema sudică a fațadei vechii abații. Se mai numea Tour du Trésor, pentru că adapostra donațiile pelerinilor. 

Intrarea  în bazilică se face prin lateral, pe  rue Descartes, perpendiculară pe rue des Halles. Turnurile nu se vizitează, doar se admiră din exterior. 

Turnul Charlemagne

Tour de l'Horloge

Despre bazilica Saint-Martin v-am mai povestit AICI

Continuând pe rue des Halles, veți ajunge în Place des Halles unde veți găsi... Les Halles.

  

Les Halles de Tours, Halele din Tours, reprezintă o piață acoperită care atrage foarte mulți clienți, atât turiști cât și localnici, produsele propuse fiind de o foarte bună calitate gastronomică. Clădirea modernă, ce dă impresia unui mare pachebot alb (și care fie vorba între noi, nu se integrează deloc printre clădirile istorice din Vieux Tours) este structurată pe mai multe niveluri: în timp ce parterul găzduiește circa patruzeci de comercianți (boulangerii, măcelarii, charcuterii, pescării, aprozare de fructe și legume proaspete, ciocolaterii, buticuri cu brânzeturi, epicerii și desigur cave de vinuri), etajele servesc ca săli pentru diverse instituții și evenimente. Nu plecați din Tours fără să intrați! Măcar să aruncați o privire dacă nu vreți să cumpărați, deși ar fi păcat să nu încercați câteva produse.

Despre ce se mănâncă pe Valea Loarei v-am povestit AICI, iar despre vinurile regionale AICI.

Dar să revenim la Vieux Tours... 
 
De la Hale puteți începe incursiunea în centrul istoric prin Place du Grand Marché. Aici puteți câteva case vechi, construite în "spiritul " regiunii cu structură din bârne de lemn. Iar ca să fie bine îmbinate trecutul și prezentul, nu vă speriați de monstrul avangardist și mijlocul pieței, o lucrare noncomformista a artistului Xavier Veilhan.
 
Place du Grand Marché puteți continua, fie la stânga fie la dreapta pe rue du Grand Marché în ambele părți aveți ce vedea. Dacă o luați de exemplu în stânga, atunci aruncați o privire prin labirintul de străduțe medievale înguste, ca rue de la Grosse Tour, rue du Serpent Volant, rue de la Șerpe, rue des 3 Ecritoires. Nu trebuie să urmați vreo ordine, luați-o la întâmplare.   
 
Pe rue du Grand Marché la numărul 20 se află Maison des Vins de Tours, unde puteți face degustări comentate. N-am fost, dar găsiți mai multe informații AICI.
 
Apoi continuați pe rue du Grand Marché în sensul opus veți ajunge rapid în Place Plumereau, inima centrul istoric din Tours.
 

rue du Grand Marché

Place Plumereau, Piața Plumereau, care datează din secolul XV,  reprezintă centrul vivant al orașului, aceasta fiind foarte frecventată, mai ales seara și în special de tineri, dar și de turiști. Aici se găseau în secolele XIII-XVI cele mai spectaculoase case cu bârne de lemn. Parterul lor era ocupat de magazinele comercianților, în timp ce etajul le servea ca locuința. Salvată ca prin minune de bombardamentele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, piața a fost restaurată la finele secolului XIX. Casele à pan de bois din partea de sud a pieței s-au pastrat cel mai bine, creînd o ambianță particulară. Alte astfel de case puteți găsi și pe străzile adiacente, dar poate nu atât de remarcabile. Asta nu înseamnă că nu aveți ce vedea.  

Despre place Plumereau v-am povestit în amănunt AICI.

Place Plumereau

Case à pan de bois 

Puteți începe cu  rue Briçonnet. Cum intrați pe ea, imediat în dreapta veți observa un scuar. Este Place Saint-Pierre le Puellier, unde se regăsesc ruinele bisericii Saint Pierre le Puellier, demolată parțial la mijlocul secolului XIX. Ce a rămas adăpostește astăzi o braserie. În capătul străzii se găsește Maison de la Belle Cordelière sau de Tristán, construită în stil flamand din cărămidă roșie, ce datează din secolul XV. 

Faceți dreapta prin Place des Joulins și înapoiați-vă în place Plumereau pe strada paralelă, rue de la Paix. Veți ieși în rue de Commerce, de unde puteți intra pe străduța următoare rue de la Lamproie. În capătul ei veți trece pe lângă o mică piațetă, Place des Carmes. Mergeți înainte, faceți dreapta în capătă, pe Carroi Saint-Saturnin, ca să ajungeți în fața vechii biserici Saint-Saturnin. Vă puteți întoarce pe  următoarea stradă, rue Littré. Pe rue de Commerce, la numărul 25 se găsește hôtel Goüin, un fost hotel particular din secolul XV, vesigiu desăvârșit al arhitecturii renascentiste. În partea opusă, îngusta rue des Orfèvres vă duce înapoi în Place Plumereau. Alte străzi interesante mai sunt rue du Changé, rue de la Rôtisserie, nu vă sfiiți, intrați pe unde vă dictează curiozitatea. 

Pont: Nu toate străzile sunt în cea mai bună stare și, ca în orice centru vechi, o să mai întâlniți fețe dubioase. Însă nu vă faceți probleme, cartierul este destul de sigur și liniștit. Cel puțin ziua. Noaptea mai bine circulați prin locurile cu lume mai multă.  

rue de Commerce

rue Briçonnet

Place Saint-Pierre le Puellier

Place Saint-Pierre le Puellier

rue des Halles

După ce ați terminat de hoinărit prin labirintul de străduțe medievale, opriți-vă la o măsuță pentru a admira un spectacol al străzii desăvârșit. Pol inegalabil al socializării, întâlnirilor și distracției, anul trecut Place Plumereau a fost desemnată de cei de la Lonely Planet "cel mai frumos loc din Franța unde să iei apéro-ul". Și pe bună dreptate, piața este împânzită de restaurante, bistrouri, cafenele, baruri sau braserii. Imposibil să nu găsești ceva pe placul tău, mai ales că toate meniurile sunt afișate în stradă cu prețuri cu tot, deci le poți studia dinainte.
 
Pont: Mi-au plăcut în centrul istoric din Tours următoarele localuri: 

-Le Marché Gourmand (27 rue du Grand-Marche), restaurant agreabil, bucătărie savuroasă;
-Atelier Gourmand (37 Rue Etienne Marcel), cu terasa într-un mic scuar intim, bucătărie desăvârșită, prețuri ceva mai mari;
-Restaurant Le Léonard de Vinci (19 Rue de la Monnaie)-specialități italiene, ambianță plăcută, bucate excelente;
-Chez Gérard (20 Rue du Grand Marché) -un restaurant mai puțin pretențios, bucătărie internaționale cu de toate, prețuri acceptabile;
-Le Bouchon Tourangeau (21 rue du Grand Marche)- bucătărie regională.
-Au Bureau (2 Place Plumereau)-restaurant fără pretenții, prețuri acceptabile, bucătărie internațională. 

Despre Vieux Tours am mai povestit AICI.

Jardin des Prébendes: cea mai frumoasă grădină din Tours 

După atâta istorie și clădiri de patrimoniu parcă merge și o relaxare în mijlocul naturii, așa că dacă sunteți dornici de un popas într-un peisaj desăvârșit, atunci vă recomand Jardin des Prébendes. Nu este chiar în centrul istoric, dar nici mult nu faceți până acolo.  

 
De la Hale, coborâți pe Rue Chanoineau, traversați Boulevard Béranger,  și continuați pe Rue Jehan Fouquet.  
 
Stada vă va duce fix în grădină, iar până acolo puteți admira fațadele caselor, cartierul Prébendes fiind unul dintre cele mai bine cotate din Tours. Considerată de unii o grădină englzeasca, jardin des Prébendes a fost creată în anul 1874 de către frații Bohler. Plantele și copacii sunt alese cu grijă, iar asamblul dă impresia de armonie perfectă, așa cum în puține locuri găsești. Fiindcă am locuit nu departe de ea, majoritatea plimbărilor mele cu Azorel se desfășurau acolo, mai ales că grădina este colorată și animată în orice anotimp. 

Jardin des Prébendes primavara

 

Jardin des Prébendes vara

  Jardin des Prébendes toamna

Jardin des Prébendes iarna (da, este curios!)

Pont: Puteți face un picnic pe una din peluzele autorizate. Luați de-ale gurii din Hală de exemplu și mergeți în grădină Prébendes pentru prânz. Nu vă gândiți acum că puteți întinde cine știe ce masă acolo, dar un sandviș gustos de la boulangerie, o tartă, un suc, merg. În timpul perioadelor școlare veți întâlni o mulțime de grupuri de studeti sau elevi care fac asta. Și nu uitați să lăsați locul cum l-ați găsit, adică într-o perfectă stare de curățenie, dar sunt convinsă că știți deja asta .
 
Iar dacă preferați un loc mai sălbatic, cu natură mai... naturală, atunci faceți neapărat o plimbare în lungul Loarei.

Plimbare pe malul Loarei & o bere la guinguette

În jurul Loarei se învârte viața din Tours. Cale importantă de comunicație și comerț în perioada medievală, fluviul acum are doar un rol simbolic. Indolentă în aparență, dar parșivă în realitate, Loara mai are și "ieșiri" în perioada de iarnă, ce-i drept niciuna semnificativă în ultimii 10 ani.
 
Din Place des Halles urmați rue de la Victoire drept înainte până dați nas în nas cu Loara.

Coborâți pe chei în dreptul podului Napoléon (aproape Vieux Tours) și lungiți fluviul pe trotuarul special amenajat pentru promenadă până la podul Wilson, sau chiar mai departe până la pasarela Saint-Symphorien. Vă puteți odihni pe băncuțele de piatră, sau vă puteți întinde pe peluzele cu iarbă în anotimpul cald. Veți observa o mulțime de persoane, mai ales tineri, care fac asta. 

Aproape de podul Wilson puteți încerca o exprienta inedită: vă puteți îmbarca pe una dintre cele două bărci tradiționale din lemn și prorni într-o incursiune pe fluviul regal. Plimbările sunt propuse în perioada iunie-septembrie și găsiți informații AICI.  

  
Însă de neratat pe malul Loarei din Tours este guinguetta. La guinguette de Tours se află tot la piciorul podului Wilson și este deschisă în fiecare an, din mai până în septembrie. Este un bar-restaurant în aer liber, un eveniment estival foarte așteptat atât de localnici, cât și de turiști. Guinguetta este locul de întâlnire și de socializare, locul unde se petrec momente de neuitat: bar, restaurant, dans, serate tematice, concerte, animații, jocuri pentru copii, cinema în aer liber, etc. De încercat mai ales după căderea întunericului. 

Despre oazele de verdeata din Tours am mai povestit AICI.


Toate articolele despre Tours (cu muuulte fotografii) le gasiti AICI.


Pentru intrebari EU sunt aici :). Sper sa va foloseasca cele de mai sus.

PS: pentru diverse informatii si date istorice m-am inspirat de pe wikipedia si francebalade.com. Ideea circuitului imi apartine :).

S-ar putea sa te intereseze si:

Mini-ghid de vizitat Valea Loarei

Cele mai frumoase castele de pe Valea Loarei

Ce vizitezi pe Valea Loarei dincolo de castele

10 idei de excursii pe Valea Loarei

Gastronomie si vinuri locale