Mini-ghid de vizitat insula Corsica

Deși o destinație foarte populară printre străini, Corsica nu este, cel puțin momentan, o destinație obișnuită călătorilor români. Nu foarte mediatizată precum alte destinații turistice și nici prea accesibilă direct din România, despre insula Corsica, a patra ca mărime din Mediterană, se știu puține, recunosc și eu eram pe din-afară până de curând. Francezii o numesc "insula frumuseții", nu știu cât de adevărat este lucrul acesta, că nu le-am văzut pe restul suratelor ei, însă știu sigur că insula Corsica este un loc fantastic, mândră posesoare a unui patrimoniu natural grandios, un loc al amestecurilor de tot felul, unde munții stâncoși contrastează cu fâșii de nisip fin și ape turcoaz, oferind călătorului imagini de vis. 

Comparată adesea cu un munte în mare, Corsica are un relief preponderent muntos unde cel mai înalt punct culminează la 2700m (Monte Cinto), la care se adaugă alte 50 de vârfuri ce depășesc 2000m, făcând-o cea mai muntoasă insulă din Mediterană, un paradis al iubitorilor de drumeții. Dar nici iubitorii de mare nu sunt discriminați: în ciuda suprafeței restrânse, Corsica atinge un perimetru de 1000 de km de coastă reprezentată de numeroase golfuri și plaje întinse, unele dintre ele adevărate exponate de muzeu. Activitățile ce se pot face pe insulă sunt nenumărate: plajă și baie în mare, drumeții, escaladă, călărie, scufundări și alte activități nautice, vizite ale patrmoniului natural sau istoric, plimbări prin orașe și sate pitorești, sporturi extreme și de aventură, etc. 

Chiar istoria a fost un amestec pentru Corsica... Colonie greacă, apoi romană în antichitate, invadată de vandali și de goți în Evul Mediu timpuriu, Corsica este ocupată pe rând de pisezi, apoi de genovezi, ca să fie într-un final cucerită de francezi. Datorită poziției strategice în Mediterană, în istoria sa zbuciumată insula a fost râvnită de mulți, cunoscând doar de 13 ani de independență. Mai mulți n-au fost să fie decât în sufletele corsicanilor care și astăzi se mai visează liberi. Nu știu dacă spiritul lor aprig și iute la mânie a avut vreo influiență, dar astăzi din punct de vedere administrativ Colectivitatea Teritorială Corsicană (pentru că populația insulei nu a acceptat termenul de regiune a Franței) se bucură de anumite privilegii și autonomie. Divizată în două departamente, cel nordic - Haute-Corse și cel sudic - Corse-du-Sud, cele mai mari orașe al insulei sunt Ajaccio si Bastia. 

sursa foto

Cui se adresează Corsica? 

  

Oricui dornic de mare, munte, sate și orașe pitorești, plimbări, peisaje grandioase, sporturi și activități în aer liber, aventură, explorare, toate la un loc sau luate separat, indiferent de vârstă sau situație socială. Veți vedea grupuri de tineri și mai puțin tineri, cupluri sau familii cu copii, bicicliști de toate vârstele care fac turul insulei pe două roți, drumeți de toate națiile care o parcurg cu rucsacii în spate, pasionați de motoare vrăjiți de virajele amețitoare, turiști care preferă simplitatea cortului sau dintre cei care nu rezistă fără confortul hotelurilor, gurmanzi amatori de fructe de mare și vinuri cu iz mediteranean, Corsica se oferă în toată splendoarea ei oricui știe să o aprecieze. Cu toate acestea, e bine de știut că insula nu este o destinație pretențioasă, așa că dacă te știi mai fițos, cauți să agăți, sau să o faci lată la mare mai bine mergi în altă parte. Chiar dacă este o regiune a Franței, cei care se gândesc că vor găsi în Corsica o altă Coastă de Azur, animație la tot colțul, restaurante și terase de fițe, hoteluri opulente și promenade pline de domni eleganți și domnișoare pe tocuri se înșeală amarnic.  

Plaja Arone 

Nu numai că nu o vor găsi, dar vor da peste o lume complet diferită, cu peisaje sălbatice aproape neprelucrate de mâna omului, o lume autentică, aproape ancestrală, așa cum în puține locuri de pe bătrânul continent mai găsești. Acum nu vă gândiți că nimeriți chiar în mijlocul pustietății. Și în Corsica există hoteluri confortabile, restaurante pretențioase, magazine, plaje dichisite, curățenie, plus multe alte condiții necesare unui turism modern și civilizat. Numai că insula și-a păstrat originalitatea, astfel că nimic în Corsica nu poate inspira o atmosferă turistică sau artificială. Pentru că nu pentru toată lumea înțelege prin distracție gălăgie, aglomerație și cluburi de lux, mai suntem și noi restul, cei care căutăm simplitate, relaxare și ceva activități în natură, deci cel mai probabil trebuie să fii într-un anume fel ca să să îndrăgești Corsica: un om simplu și cu un spirit mai liber. 

 În ce perioadă mergem în Corsica? 

  

Corsica este, firește, o destinație pentru vacanța de vară. Ninge și chiar se schiază iarna pe insulă, dar hai să fim serioși, cine merge la schi în mijlocul Mediteranei?! Localnicii spun că cea mai potrivită perioadă să vizitezi Corsica este începutul lunii septembrie, tind să le dau dreptate, atunci am mers prima dată, iar sejurul a fost perfect. Nici prea cald nici prea frig, nici prea multă lume nici prea puțină, apă caldă, prețuri moderate, ce mai, toate exact așa cum trebuie să fie. Și mai-iunie mi s-a părut o perioadă interesantă. Apa este un pic cam rece, însă maquisul înflorit te face să uiți de toate. Cât despre mijlocul verii, să nu uităm că insula Corsica se situează în zona de climă mediteraneană, cu veri toride și secetoase, așa că iulie spre exemplu nu mi se pare o lună prea potrivită, decât dacă nu ai de ales, sau vrei să te topești literalmente la soare. Cu toate acestea, datorită munților ce implică diferențe de altitudine, la peste 1500m climatul devine cu adevat alpin, așa că dacă drumețiți nu vă lăsați păcăliți de vremea de la malul mării și aruncați o haină mai groasă în rucsac. Mulți drumeți au fost surprinși de frig și furtuni ivite din senin pe crestele munților corsicani, iar rezultatul nu a fost vesel sau plăcut. Nici malul mării nu este mai prejos la capitolul imprevizibilitate, insula este adesea măturată de vânturi nebune. Dar nu vă faceți probleme, slabe șanse să vă strice intemperiile vacanța! 

  

3. Drumul până în Corsica 

  

Se face fie cu vaporul, fie cu avionul.  

  

Cele mai mari porturi sunt Ajaccio, pe coasta de vest și Bastia, pe coasta de est, dar sunt și feriboturi care acostează și în porturi mai mici ca: Porto Vecchio, Propriano, Bonifacio etc. Cele mai multe plecări pe pe continent se fac din sudul Franței (Marsilia, Toulon, Nisa), dar și de pe coasta de vest a Italiei (Savona, Genova, Livorno, Piombino), sau de pe insulele vecine, Sardinia, sau Elba.  

  

Sunt mai multe companii maritime care propun curse regulate spre Corsica tot anul: SNCM, Corsica Ferries, CMN și Mobi Lines. 

Traversările din Franța sunt mai lungi decât cele din Italia datorită distanței. Există curse de zi sau de noapte, cele de noapte fiind mai lungi, calculate pentru a pleca de pe continent seara (după ora 20 în general) și pentru ajunge la destinație dimineața (orele 6-7). Pe aceste curse ai posibilitatea rezervării unei cabine pentru dormit, plătind desigur în plus, dar nu trebuie să te simți obligat să o faci, există o multine de persoane care nu o iau și dorm pe băncuțe pe hol, pe bagaje. Nu aveți acces la mașină pe durata traversării, așa că nu vă gândiți să dormiți în mașină. E drept că economisiți niște bani, doar că nu vă odihniți cum trebuie, dar avantajul curselor de noapte este că ai a doua zi întreagă la dispoziție. Durata traversării de noapte este de aprox. 9 ore (Toulon- Ajaccio, de exemplu). Cursele de zi sunt mai scurte, 5h30 Nisa-Bastia, 4 ore Livorno-Bastia, etc. 

Ajaccio la orizont

Noi am ales mereu compania Corsica Ferries din simplul motiv că prețurile sunt mult mai ok față de restul companiilor (SNCN de exemplu) și pentru că transportă animalele de companie pe punte (față de restul care fie nu transportă deloc, fie o fac la cală, într-un spațiu special pentru animale). Vapoarele Corsica Ferries sunt mari, curate, confortabile-în limita unui vapor de traversare, firește, nu al unuia de croazieră-există baruri, restaurante pe punte cu prețuri destul de rezonabile, șezlonguri sau scaune la interior și la exterior pentru moțăit, cabinele nu-s rele, iar majoritatea personalului este format din... români :). 

Poți ajunge în Corsica și cu avionul, există 4 aeroporturi pe insulă, două în nord (Bastia și Calvi) și două în sud (Ajaccio și Figari), plecările făcându-se din mai multe orașe franceze (Paris, Lyon, Strasbourg, Nantes, Nice, Toulouse etc), dar și din alte orașe europene (Liège, Geneva). În general biletele de avion către Corsica nu-s ieftine, dar cercetați din timp, orientați-vă către companiile low-cost (EasyJet, Volotea etc), căutați variante și oferte pe site-urile de profil. 

  

Noi preferăm vaporul pentru că ne putem îmbarca cu mașina personală, evitând astfel închirierea unei mașini la destinație. 

4. Transportul în interiorul insulei  

  

Este de preferat să se facă cu autoturismul. Dacă vii cu mașina ta tocmai bine, dacă nu, poți închiria mașini de la fața locului, sunt multe firme de profil și mulți turiști care fac asta (găsești birouri în porturi și aeroporturi, poți rezerva pe internet înainte de sosire). Mașina îți oferă mobilitate și îți permite să descoperi o mulțime de locuri care nu sunt accesibile cu transportul în  comun. Corsica însumează o rețea rutieră de aprox. 8000 km, amenajată masiv în ultimii ani. Cu toate acestea, nu numai că în Corsica nu există autostrăzi, dar datorită reliefului muntos multe șoselele rămân deosebit de anevoioase. Deși drumurile naționale care leagă marile orașe sunt destul de bine amenajate, micuțele rute departamentale ce duc spre sate îndepărtate pot crea amețeli. Sunt serpentinoase, cu viraje strânse și atât de înguste încât uneori abia au loc două mașini pe ambele sensuri. Dacă ai rău de mișcare mai bine nu te aventurezi, deși ar fi păcat la câte peisaje grandioase poți descoperi. Trebuie să fii un șofer experimentat să faci față și să ai, de preferat, o mașină cât mai mică, care se poate strecura peste tot. Mare atenție la rulote și autocare care îngreunează adesea traficul. În rest cu viteză mică și atenție mare totul este ok. 

  

Soseaua prin Calanches de Piana

Însă dacă nu ai permis, sau nu conduci, nu înseamnă că nu poți vizita Corsica. Te poți orienta spre o zonă mai turistică, ca de exemplu zona din jurul orașului Ajaccio, unde transportul în comun este ceva mai dezvoltat nu numai în oraș, dar și spre plajele, localitățile sau obiectivele turistice limitrofe. Există de asemenea și excursii organizate, de agenții sau de oficii de turism, cu autocarul sau cu vaporul. Acestea pot constitui o variantă interesantă, doar că ceva mai scumpă. Există și autobuze regulate, doar că sistemul nu este extrem de bine dezvoltat peste tot, iar timpul de parcurgere se poate dovedi extrem de lung. 

De asemenea, e bine de știut că din majoritatea porturilor, mai mari sau mai mici, sunt propuse excursii pe mare, pentru descoperirea micuțelor insule (Sanguinaires în larg de Ajaccio, Lavezzi în larg de Bonifacio, etc), a peisajelor, florei și faunei marine si litorale (Calanches de Piana,  Rezervația Scandola, etc), a plajelor sălbatice, neaccesibile la picior (Saleccia din Saint-Florent), etc. 

În Corsica există și o linie ferată, mai mult turistică decât comercială. Trenul corsican, U Trinighellu, poate fi o variantă extrem de pitorească datorită peisajelor pe care le traversează dar și numeroaselor tuneluri, poduri și viaducte. Nu vă închipuiți vreo cale ferată complexă în Corsica, rețeaua în formă de y măsoară 230 km și leagă doar orașele Ajaccio, Bastia și Calvi. Trenul este mic și simpatic, dar destul de modern și dotat cu ferestre mari pentru a putea admira peisajul. 

Despre transportul în comun pe insulă, orar, linii, etc găsiți detalii pe site-ul Corsica Bus&Train. 

5.  Cazarea în Corsica 

Se poate face, ca peste tot, în hoteluri (de toate categoriile), pensiuni, gîte-uri, chambres d'hôtes, apartamente și case de vacanță, B&B, hosteluri, gazdă, etc, în funcție de zonă, bugetul și preferințele fiecărui turist. Lunile iulie-august sunt cele mai agomerate, așa că e bine să faceți rezervările din timp. Tot aceste luni sunt uneori și nejustificat de scumpe, prețurile sunt mai moderate în mai-iunie sau septembrie. 

  

Însă de departe cel mai potrivit mod de cazare și cel mai preferat de turiștii care vin în Corsica este campingul. Există multe campinguri pe insulă, mai mari, mai mici, mai modeste și mai luxoase (campinguri de 5 stele), cu un confort mai sporit sau mai rustice, pe plajă sau în creierii munților. Toate sunt de regulă curate, cu dotări moderne și civilizate. Foarte mulți turiști vin cu cortul, ați fi umiti să vedeți ce corturi imense au unii, adevărate case de vacanță. Nu există impedimente contra statului la cort, am văzut o mulțime de familii cu bebeluși, sau cupluri de vârsta a treia care parcurgeau Corsica pe bicicletă. Totul este să îți placă, să ai echipamentul necesar și să guști tipul acesta de aventură. 

  

Însă dacă nu ești genul, poți alege un mobil-home, ideal pentru cei care călătoresc în grup sau pentru familiile cu copii. Prețurile nu-s atât de diferite față de cele de la hotel, însă avantajele din puncul meu de vedere sunt nenumărate. Mobil-home-urile sunt pentru 2 până la 6 persoane în general, sunt împărțite în încăperi separate (bucătărie, dormitoare, baie, wc, uneori chiar și cameră de zi), sunt complet mobilate, dotate și utilate (frigider, aragaz, tacâmuri, farfurii, pahare, etc). 

campingul  Damiano de langa  Bastia, la mobil-home

Personal, nu aș sta la hotel decât dacă n-aș altă soluție. Anul trecut am stat la campingul Sole e Vista din localitatea Porto, la cort. A fost un sejur extraordinar, iar campingul ne-a oferit toate condițiile necesare unui sejur excelent. A doua vacanță pe insulă am petrecut-o într-un mobil-home din campingul Europa, la Porticcio lângă Ajaccio, un camping ceva mai modest, dar destul de bine amplasat și cu personal foarte primitor. Ultima  escapadă am  petrecut-o la campingul  San-Damiano de  lângă Bastia, un camping pretențios de 4 stele,  scump ce-i drept, dar foarte bun din  multe puncte de vedere. Eu nu folosesc site-uri de rezervare pentru campinguri. Le caut direct pe google-maps in funcție de  zona vizată, după care intru pe site-ul fiecăruia pentru informații, poze, etc și tot acolo rezerv.  

  

În afară de site-urile de rezervări clasice gen Booking, Airbnb, etc, mai puteți arunca o privire pe: 

-Visit Corsica Accommodation sau pe site-urile oficiilor de turism de la sfarsitul articolului la capitolul Accommodation/Hébergement;

-Camping Corse sau Corsica camping

-Hébergement Corse (gîte, chambres d'hôtes, etc)

6. Mâncarea în Corsica 

... este ca peste tot, poți mânca la restaurant sau poți cumpăra de la magazin, în funcție de poftă și de buget. Corsicanii pun foarte mult accentul pe produsele lor tradiționale, astfel că în orice magazin ai merge, de la cele mici buticuri de la colțul străzii și până la marile hipermaketuri Carrefour sau Auchan, vei găsi un raion destul de mare cu produse locale (charcuterie, brânzeturi, vinuri, bere, gemuri, fructe proapete și legume etc) pe care vă rog să le încercați. Restaurantele tradiționale în schimb sunt destul de scumpe, bucătăria este una preponderent mediteraneană, bazată pe fructe de mare și pește, însă își merită în general banii, dacă ai posibilitatea este păcat să pleci de pe insulă fără să fi încercat cel puțin unul. 

Homarul de la Sagone

În rest, sunt o mulțime de magazine, de unde poți cumpăra de-ale gurii. Anul trecut de exemplu, fiindcă plecam cu mașina în excursii zilnice prin împrejurimi, la prânz mâncam din geantă sadvisuri și salate, iar seara ne pregăteam o friptură pe grătarul din camping, cu carne proaspătă (în general frigărui) de la alimentara din colț. Nu toate campingurile permit aprinderea focului din motive de pericol de incendii (Corsica fiind o insulă destul de arida), iar cele care o fac pun la dispoziția turiștilor un grătar comun, tu fiind responsabil cu cărbunii și cu carnea. De asemenea, la supermarket se găsesc și mâncăruri deja preparate, în casolete, atât din cele industriale, cât și de la micii producători locali, prețurile sunt acceptabile (2-3 euro o casoletă cu frigaruie+cartofi prăjiți, roșii umplute, și alte preparate gătite). Iar când stăm la mobil-home, în zilele în care nu mâncăm pe la vreun restaurant, ne pregătim singuri masa rezumându-ne, firește, la preparate ușor de făcut. E bine de știut că multe campinguri au un supermarket în vecinătate sau chiar în incintă. 

Citeste AICI despre bucătaria corsicană.

7. Prețurile în Corsica sunt... așa-și-așa, nici exagerat de mari, dar nici chilipiruri, și mă refer aici la transport, cazare, mâncare și alte bunuri de larg consum. În principiu peturile  nu-s diferite de Franța continentală, anumite bunuri sunt mai scumpe (de exemplu benzina), în special cele care nu se produc pe insulă, ci se aduc cu vaporul, altele sunt mai ieftine pentru că se produc local (fructe, legume, etc). În mare, nu vă gândiți chiar la o vacanță low-cost când vorbim despre Corsica. 

8. Corsicanii și limba corsicană 

  

Oficial francezi, corsicani în suflet și-n simțiri, locuitorilor insulei li s-a dus vestea de... negrii în cerul gurii. De-a lungul istoriei multe din popoarele care s-au succedat pe insulă au influentat mai mult sau mai puțin populația, astfel că astăzi majoritatea numelor de familie de familie nu sunt deloc franțuzești, denumirile orașelor nici atat, iar pe panourile bilignve denumirea în franceză este mai mereu acoperită cu vopsea. Corsica numără astăzi circa 300 000 de locuitori, dintre care doar jumătate sunt corsicani adevărați, restul francezi sau alte naționalități, fiind cea mai puțin populată regiune a Franței. Cu toate acestea în lunile de vară populația se triplează, devenind de înțeles faptul că majoritatea pe insulă trăiește din turism. Mie personal corsicanii nu mi se par atât de răi pe cât li s-a dus vestea. Poate că nu da ospitalitatea afară din ei, însă în general Corsica mi s-a parult mult mai primitoare decât alte regiuni din Franța, gen sudul sau capitala :p. 

Limba oficială în Corsica este franceza, însă nu trebuie ignorată nici limba locală, corsicana. Transmisă doar pe cale orală, dar ignorată secole la rândul, fără o gramatică coerentă și o ortografie definitivă, abia în 1974 limba corsicană a fost recunoscută ca limbă regională și studiată în școli, iar în anii 80 un institut pentru cercetări ligvistice și studii aprofundate a fost creat în cadrul universității din orașul Corte. Corsicana este foarte asemănătoare cu dialectul italian al genovezilor, nu-i de mirare, doar au stăpânit insula timp de cinci secole. Interzisă de francezi în 1769, se pare că luptele pentru autonomie au servit la ceva, limba corsicană își revine în drepturi, insula considerându-se în sfârșit astăzi bilingvă. Dar nu trebuie să vă faceți probleme, nici să vă apucați  învățați  lingua corsa, la hoteluri, campinguri, restaurante, centre de închirieri, etc majoritatea vorbeste engleza  (uneori si alte limbi, foarte des italiana). 

9. Vacanță de tip sejur sau circuit? 

  

Corsica este o insulă superbă, așa că este mare păcat să nu te miști, să te trezești în fiecare dimineață doar să mergi la aceeași plajă. Nu este o insulă chiar mică, așa că nu te gândi că dacă te cazezi într-un loc poți face excursii zinice pentru a-i acoperi toată suprafața. Este prea mult de mers și chiar dacă reușești să ajungi, nu te bucuri prea mult, în plus nici drumurile nu te ajută, ele fiind destul de anevoioase. Fie că alegi un loc ca tabără de bază și de acolo te mulțumești să vizitezi împrejurimile, fie că alegi varianta de road-trip, adică circuit cu opriri în anumite puncte cheie, trebuie să știi că în ambele cazuri există avantaje și dezavantaje.  

  

În principal, avantajul sejurului într-un singur loc este că poți profita în voie și te poți relaxa, dezavantajul este că nu reușești să acoperi o suprafață foarte mare. Avantajul circuitului este că vezi mai multe locuri, aproape toată insula, dar nu poți aprofunda ceea ce vezi, în plus este mai obositor și nu oricui i se potrivește acest mod de a călători. 

Dacă alegi varianta sejur e de preferat să te informezi cu atenție înainte, să găsești un loc așezat strategic care să îți permită excursii scurte în cât mai multe locuri faine. Astfel de puncte cheie se pot dovedi o mulțime de locuri: Golful Porto este foarte ofertant, Golful Ajaccio, Golful Valinco, regiunea Balagne din nord, sau sudul Corsicii cu al sau splendid Bonifaccio sau Porto Veccio. In principiu unele regiuni se pot combina între ele pe durata unui sejur de o săptămână-două:  Peninsula Cap-Corse+Nebbio-golful Saint Florent+Bastia și Coasta Orientală; Golful Port+Golful Sagone, Golful Ajaccio+Golful Valinco și regiunea Sartene etc. Toate aceste zone reunesc pe o suprafață nu foarte mare atât plaje superbe, trasee montane dificile sau ușurele pentru drumeții, orașele și sate pitorești numai bune de vizitat, plus alte activități faine de încercat. În plus dispun de porturi și aeroporturi. 

  

Dacă alegi varianta road-trip, este de preferat să ai ceva experiență în domeniu și să nu faci primul circuit de acest gen în chiar în Corsica. Rezervă-ți cazările în avans, mai ales dacă plănuiești să vii în sezon (iulie-august), ia-ți marje considerabile de timp, șoselele din Corsica fiind destul de serpentinoase și pregătește-te pentru o vacanță nu foarte relaxantă.  

Însă oricum ai alege, nu uita să ai aparatul foto tot timpul lângă tine. Îți garantez că te vei opri pe drum foarte des! 

10. Regiunile turistice ale Corsicii 

Administrativ, Corsica este împărțită în două departamente, Haute-Corse cu reședința la Bastia și Corse-du-Sud, cu reședința la Ajaccio, însă tursitic ea cuprinde mai multe zone după cum urmează: 

   

sursa foto

1. Peninsula Cap-Corse este cea mai nordică parte a insulei. Ceva mai puțin populată, naturală, chiar sălbatică, presărată de câteva sate pescărești, cu peisaje ce se desfășoară într-o îmbinare perfectă de munte și mare, Cap-Corse îți dă impresia de ilustrată dintr-o altă lume. O excursie de o zi de la Bastia, lungind la dus coasta orientală și la întors pe cea vestică, admirând numeroasele turnuri genoveze ce răsar de te miri unde, cu cel puțin trei opriri în satele Centuri, Nonza și la terasa pitorească de pe marginea drumului numită simbolic Le Chat Qui Peche (Pisica care pescuiește) de la Canari, cu retur la Bastia prin pasul Teghime și localitatea viticolă Patrimonio, renumită pentru vinurile sale , se poate dovedi extrem de plăcută. De asemenea șoseaua este un adevărat spectacol, una dintre cele mai înguste din Corsica. 

 Satul pescaresc Centuri (septembrie 2015)

 Le Chat Qui Peche, Canari (septembrie 2015)

Albu (septembrie 2015)

Despre experiența mea prin peninsula Cap-Corse am povestit AICI. 

  

2. Nebbio-golful Saint Florent este o regiune pitorească cu vii și măslini, unde atracția principală este orășelul Saint Florent, supra-numit Saint-Tropez-ul corsican. Mai multe capele și biserici romane se pot admira în zonă, însă cea mai apreciată și vizitată parte a acestei regiuni rămâne Deșertul Agriates, cu cele două plaje magnifice ale sale, Loto și Saleccia, accesibile doar de pe mare (navete din Saint Florent, sau ambarcațiuni închiriate pe cont propriu). 

  

Saint-Florent (septembrie 2015)

Despre experiența mea la Saint Florent am povestit AICI. 

3. Balagne-Galeria este o regiune pe care nu am explorat-o până acum, dar pe care o am în plan pentru o vizită viitoare. Se pare că este una foarte pitorească și vizitată, cu orașe colorate (Calvi și Ile Rousse), cu sate în vârf de coline (Speloncato sau Sant-Antonino), cu plaje paradisiace, peisaje ce taie răsuflarea, poduri genoveze și capele romane. De spre șoseaua ce lungește coasta de la Calvi la Galeria se spune că ar fi una dintre cele mai frumoase din Corsica, iar valea râului Fango un loc ideal pentru drumeție, bălăceală sau caiac-canoe. 

Despre experiența mea la Lumio, langa Calvi, in Balagne am povestit AICI

 Calvi

 satul Pigna

 satul Pigna

4. Golful Porto este din punct de vedere al peisajului cel mai frumos loc pe care îl propune Corsica, nu-i de mirare că UNESCO l-a introdus pe lista patrimoniului mondial. Golful stâncos Porto este o minune, un loc extrem de oferant din multe puncte de vedere: plaje ascunse ireal de frumoase, nenumărate trasee de drumeție, sate cocoțate pe munți, însă de departe cele două obictive principale care nu trebuiesc ratate sunt: universul mineral Calanches de Piana, împreună cu satul Piana, clasat pe lista celor mai frumoase din Franța și Rezervația Naturală Girolata. 

Golful Porto

Cu barca prin Calanches de Piana

Satul traditional Piana

Am povestit despre: Calanches de Piana,  satul Piana si plajele din jur.

5. Golful Sagone nu este departe de Porto, așa că se pot combina cu ușurință în aceeași vacanță. Plaje mai mici sau mai mari, mărginite de stânci și munți în depărtare, orășelele Cargèse și Sagone, numai bune de vizitat, restaurante tradiționale ce surplombează marea, plus posibilitatea de excursii spre interior, între Sagone și Porto, pe drumuri de munte, unde se pot admira: lacul Creno, singurul lac glaciar împădurit, valea râului Liamone, cu posibilitate de bălăceală, satele Vico, Murzo, satul părăsit Muna, Marignana, Evisa, Otta, pădurea Aïtone și piscinele sale naturale, etc. 

Padurea Aïtone si piscinele sale naturale

Satul Evisa si padurile de castani

Satul Otta

La plaja la Sagone

Lacul Creno

Am povestit despre: Sagone, Valea Liamone, Lacul Creno, Evisa-Aïtone-Porto, 

6. Golful Ajaccio, probabil una dintre cele mai turistice regiuni ale Corsicii. Se pot vizita: orașul Ajaccio, locul unde s-a născut Napoleon, împrejurimile nordice (Turnul Parata, o mulțime de plaje unde se poate ajunge cu ușurință cu transportul în comun din oraș: Saint Francois, Trottel, Ariadne, etc, insule Sanguinaires), sau împrejurimile sudice (Porticcio, peninsula Isolella, Capu di Muru, etc). Mergând spre interior, interesante se pot dovedi o mulțime de plimbări sau drumeții pe munte, valea Prunelli, lacul Tolla, masivul Renoso, etc. 

 Ajaccio

 Turnul genovez Parata si insulele Sanguinaires

 Peninsula Isolella

 Cand infloreste maquisul la Porticcio

Pozzi de bastelica-masivul Renoso

Am povestit despre: Ajaccio, Turnul Parata, Isolella, Porticcio&Pietrosella și drumeția în masivul Renoso. 

7. Golful Valinco și regiunea Sartène nu le-am admirat decât în trecere, dar la o documentare atentă par și ele foarte interesante și ofertante: plaje mirifice, golfuri și golfulețe ca Belvedere-Campomoro, Olmeto, sau Rocapina, considerată una dintre cele mai frumoase plaje de pe insulă, munte (valea Baraci), trasee turistice de litoral (Campomoro- Senetosa), orașe tradiționale (Propriano și Sartène), dar mai ales locuri încărcate de istorie ca biserici și capele romane, vestigii preistorice (Filitosa), turnuri și poduri din perioada ocupației genoveze, etc.  

 In trecere prin Propriano

Sartène, cel mai corsican oras corsican

Plaja Rocapina

Despre experiența mea la Valinco-Sartene am povestit AICI. 

8. Sudul Corsicii-Bonifacio-Porto Vecchio este o zonă foarte variată, falezele înalte contrastând cu nisipul fin al plajelor mărginite de ape turcoaz. Cele mai importante obiective turistice sunt: orașul Bonifacio, cu ale sale case care fac echilibristică pe faleze, insulele Lavezzi, plajele Palombaggia, Santa Giulia, Rondinara, orașul Porto Vecchio, golfurile Fautea și Tarcu, etc. Mai spre interiorul sudului, regiunea numită Alta Roca, o regiune foarte pitorească este destinată iubitorilor de munte și drumeții, masivul Bavella fiind unul dintre cele mai cunoscute și urcate din zonă, apoi ar mai fi de făcut popas în orășelul "agățat" Levie, satul Sante-Lucie-de-Tallano. În plus, de la Bonifacio doar 12 km separă Corsica de Sardinia, iar cum feriboturile circulă în sezon din oră în oră o excursie de o zi în nordul Sardiniei se poate face cu ușurință. Sudul Corsicii este zona pe care vreau s-o explorez pe-ndelete în următoarea vacanță pe insulă.  

Bonifacio, cel mai frumos loc din Corsica

  

Despre experiența mea la Bonifacio am povestit AICI. 

9. Bastia și Coasta Orientală este una dintre cele mai puțin vizitate regiuni ale Corsicii, ducându-i-se reputația de zonă plată și monotonă. Într-adevăr este singura zonă din Corsica cu ceva câmpie, dar nu-i nici pe departe plictisitoare, frumusețea sa dezvăluindu-se treptat celor care au răbdare să o descopere. Coasta de est oferă o plajă lungă de 80 km, fină și dreaptă, care se intinde de la Bastia până la Solenzara, întreruptă de un singur mic port, Campoloro. Zona este foarte bogată în campinguri sau case de vacanță ce dau fix pe plajă, iar dincolo de această fâșie de câmpie se profilează munții, cu sate lor aliniate și spânzurate de versanți (Furiani, Biguglia, Borgo). De poposit la: Bastia, al doilea oraș din Corsica după Ajaccio, Moriani și zona din jurul său numită Costa Verde, satele Cervione, Aléria și Solenzara, apoi râul Fiumicelli cu numeroasele sale cascade și locuri de bălăceală, valea Bravone pentru drumeții, etc. Un pic mai în interiorul coastei orientale este regiunea Castagniccia-Casinca, veche și pitorească, o zonă învăluită de păduri de castani și dominată de muntele San Petrone. Dacă sunteți amatori de sate spânzurate cu case de piatră,  aici e de voi: Vescovato, Loreto-di-Casinca, Penta-di-Casinca și Castellare-di-Casinca o să vă încânte cu siguranță. Din păcate eu n-am ajuns încă, dar este timp, vizite în Corsica vor mai fi. 

Portul vechi din Bastia

Plaja Biguglia

Bastia la orizont de la Biguglia, intr-o zi cu vant puternic si atmosfera curata

  

Am povestit despre: Bastia si Coasta Orientala

10. Corte, Asco, Niolo și interiorul insulei este o zonă destinată în primul rând iubitorilor de munte și drumeție, dar și vânătorilor de peisaje spectaculoase. De la Corte, capitala secretă a Corsicii, se desprind: pitoreasca vale Restonica, una dintre cele mai umblate de pe insulă, cu lacurile glaciare Mello și Capitello, valea Tavignano, un pic mai sălbatică, Manganello și Vizzavona, împădurite, domoale și foarte colorate. Mai spre nord se desfășoară Valea Asco,  foarte apreciată de muntomani, profundă și abruptă, mărginită de cele mai înalte vârfuri, inclusiv Monte Cinto, punctul culminant al insulei. În vecinătate, valea Niolo, formată de râul Golo, cel mai lung din Corsica, este ceva mai largă și mai puțin abruptă, dar destul de ofertantă în peisaje frumoase. 

Corte, capitala secreta a Corsicii cu cetatea sa in varf de munte

Valea Restonica, stana Gotelle in vale

Spre cele mai inalte culmi ale Corsicii

Am povestit despre: Valea Niolo, Corte si Valea Restonica 

Obiective turistice și activități de încercat 

Cele mai pitorești orașe de vizitat 

• Ajaccio, capitala Corsicii și locul unde s-a născut Napoleon;
• Bastia, al doilea oraș din Corsica;
• Bonifacio, orașul care face echilibristică pe faleze deasupra mării, un peisaj grandios;
• Clavi, unde s-ar fi născut Colomb, celebrul explorator, și Ille Rousse, cu stâncile sale rubinii, unde încă nu am ajuns dar am în vedere; 
• Propriano și Sartène, prin care doar am trecut; 
• Corte, capitala secretă a Corsicii, bine ascunsă în inima insulei; 
• Porto-Vecchio, înconjurat de plajele sale paradisiace, țintă următoarei vacanțe pe insulă. 

Cele mai colorate sate de descoperit 

• Piana și Saint-Antoniu, clasate pe lista celor mai frumoase din Franța; 
• Saint-Florent și Porto, două sate stațiuni turistice foarte vizitate de turiști mai ales datorită peisajului măreț în care se găsesc; 
• Satele peninsulei Cap-Corse, mici și nepretențioase, dar colorate și expresive, cele mai interesante fiind Centruri și Nonza; 
• Cargèse și Sagone, două sate-stațiuni turistice aflate între Porto și Ajaccio mărginite de plaje cu nisip fin și ape turcoaz; 
• Din categoria villages perchés, adică a adorabilelor sate spânzurate pe munte, ar fi Evisa, Vescovato, Patrimonio, Aleria, Vico, dar și multe, multe altele necunoscute ca Otta, Marignana, Sainte-Lucie de Tallano sau satele regiunii Casnica.

Cele mai frumoase excursii de o zi 

• Turul peninsulei Cap-Corse, cu satele sale pescărești și turnurile genoveze; 
• Castagniccia și Casinca, două regiuni cu un trecut tumultos, aflate la sud de Bastia ce se înfățișează cu sate secrete spânzurate de munți, păduri de castani și locuri istorice; 
• Alta Roca, ce domină superbele plaje dintre PortoVecchio și Bonifaco, în pădurile căreia se ascund cele mai interesante vestigii preistorice de pe insulă, alături poduri genoveze și izvoare termale; 
• Rezervația Naturală Scandola, accesibilă doar pe mare, ce atrage prin peisajul său terestru, cu stânci ce ies din mare, dar și prin biodiversitatea marină, fiind un paradis al amatorilor de scufundări; 
• Golful Porto, clasat de UNESCO pe lista patrimoniului mondial, cu satul Piana și Calanches de Piana, un univers mineral fabulos cu stânci ce se prăbușesc în mare, unul dintre cele mai frumoase peisaje pe care le oferă insula; 
• Lacul Tolla și Gorges du Prunelli, o excursie interesantă cu plecare din Ajaccio; 
• Costa Verde, pe coasta orientală, unde marea și muntele se completează reciproc într-o armonie perfectă; 
• Pointe Parata și insulele Sanguinaires, accesibile din Ajaccio cu transportul în comun. În drum puteți admira superbele plaje Saint Francois, Trottel, Ariadne; 
• Santa Reparată de Balagna, cu un patrimoniu arhitectural religios și rural remarcabil, prins de munții regiunii Balagne; 
• U Trinighellu, trenulețul corsican ce face legătură între Ajaccio, Bastia și Calvi, un adevărat spectacol, cu halte în cele mai izolate gări de pe insulă; 
• Valea Fango, rezervație a biosferei cu păduri răcoroase, ape limpezi și pouri genoveze; 
• Bonifacio și Sentier des falaises până la Cap Petrusato, o plimbare destinată tuturor, alpiniști sau oameni obișnuiți, pentru a admira priveliștea unică asupra orășelului Bonifacio, suspendat deasupra mării; 
• Foret D'Aitone, pădurea de pini în care se ascund cele mai frumoase piscine naturale de pe insulă, niște ochiuri de apă limpede pe râul Spelunca numai bune de bălăceală; 

Cele mai paradisiace plaje 

• Saleccia, plajă considerată furată din insule exotice; 
• Fautea, cu ape turcoaz și nisip fin; 
• Rondinara, golful perfect, lângă Porto Vecchio; 
• Palombaggia, cea mai reputată plajă de pe insulă; 
• Santa-Giulia, plajă mitică a Corsicii, în apropiere de Porto Vecchio; 
• Porticcio, cu nisip fin și o panoramă superbă către Ajaccio; 
• Roccapina,  protejată de un leu modelat în stâncă de vânturile sălbatice ce mătură aceste ținuturi; 
• Insulele Lavezzi, în largul orașului Bonifacio; 

Cele mai faimoase drumeții montane 

• GR20, ruta ce traversează Corsica de la Nord la sud într-un periplu de 15 zile, 170 km, provocare rezervată drumetilor cu experiență; 
• Alte trasee de drumeție lungă ca: Mare a Mare, Mare e Monti, etc; 
• Masivul Bavella, considerat un paradis al drumetiilor și unul dintre cei mai frumoși munți de pe insulă; 
• Lac de Nino, ochiulde apă în care se oglindesc cele mai înalte vârfuri ale insulei; 
• Sentier des douaniers du Cap-Corse, o drumeție interesantă în lungul mării între Macinaggio și Centuri ce oferă peisaje sălbatice maiestoase; 
• Monte Stello, punctul culminant al peninsulei CapCorse; 
• Lac de Creno, singurul lac glaciar înconjurat de pini;
• Pădurea Vizzavonna, o cascadă de verdeață; 
• Valea Restonica, cu lacurile sale Mello și Capitello; 
• Bonifatu, cu pereții săi stâncoși din piatră roșiatică; 
• Valea Niolo, formată de râul Golo, punct de plecare pentru drumeții că Monte Cinto (versantul sudic), Paglia Orba, Col de Vergio, Lac de Nino, etc 
• Valea Asco încinsă de cele mai înalte vârfuri ale insulei, punctul de plecare pentru numeroase drumeții, inclusiv cea spre Monte Cinto pe versantul nordic; 
• Traseul ce lungește litoralul Campomoro-Sentosa, un peisaj de la capătul lumii, cu turnuri genoveze, golfuri și plaje modelate de vânt. 
• Masivul Renoso cu lacurile sale (Lac de Baștani, Pozzi de Bastelica); 
• Gorges de la Spelunca, o drumeție ceva mai ușoară pe valea Spelunca, prin păduri de castani și pe sub poduri genoveze, accesibilă din zona Golfului Porto. 
• Calanches de Piana propun și ele câteva drumeții pentru a admira universul fabulos al rocilor roșiatice; 

Alte activități de încercat:  

  

Drumeții cu popasuri și bălăceală în râuri, (Foret d'Aitone, Valea Fango, Valea Liamone),  escaladă, via ferrata, canyoning, călărie, scufundări (Piana și Girolata cu plecare din Porto, Belvedere-Campomoro, etc), sporturi nautice și de aventură, plimbări cu vaporașul pe mare sau închirieri de ambarcațiuni cu sau fără permis (Saint Florent spre plajele Loto și Saleccia, Poro spre Calanches de Piana sau Rezervația Girolata, Bonifacio pentru a admira falezele, etc).  

În speranța că articolul meu a făcut lumină în ceea ce privește Corsica, că v-a deschis apetitul pentru acesta fantastică insulă și că recomandările mele vă vor fi de folos, vă doresc călătorii frumoase, pe oriunde veți alege să mergeți! 

***

Capitolele escapadelor mele corsicane le găsiți urmând linkurile din articol, sau mai jos, după cum urmează: 

1. Despre Corsica la prima înfățișare (septembrie 2014) citiți AICI
2. Despre Corsica la a doua înfățișare (mai 2015) cititi AICI
3. Despre Corsica la a treia înfățișare (septembrie 2015) citiți AICI
4. Despre Corsica la a patra înfățișare cititi AICI

Pozele le găsiți pe google photos: septembrie 2014 (I), septembrie 2014 (II), mai 2015, septembrie 2015. 

***

Câteva site-uri utile: 

Ponturi si informatii utile despre Corsica (din pacate nu exista versiune in engleza, dar daca sunteti interesati utilizati google translate, site-ul contine o multime de informatii  utile si este foarte bine structurat): paradisu.info

Pentru informatii despre plajele din Corsica, un site foarte bun este:plages.tv/liste/plages-corse

puteti alege regiunea care va intereseaza si avea o vedere de ansamblu asupra tuturor plajelor, apoi intra pe fiecare plaja in parte pentru poze si informatii uti

Site-ul oficiului de turism al insulei: visit-corsica.com (exista si versiuni in mai multe limbi)

Pentru fiecare zona in parte:

• Destination Cap Corse
• Bastia Tourisme
• OT Saint Florent
• OT Balagne si OT Calvi
• OT Porto, 
• OT Sagone, OT Cargèse
• OT Ajaccio
• OT Valinco-Sartène
• OT Bonifacio
• OT  Porto Vecchio
• OT Cote Orientale, OT Castagniccia,  OT Casinca
• OT Corte
• 
  

Citeste si:

In bucataria corsicana

De ce iubesc Corsica

Vacantele mele in Corsica