Toamna din gradina mea

Când ne-am mutat la Amboise, anul trecut, nu știam mai nimic despre grădinărit. Imi aminteam câteva lucruri din copilăria petrecută la țară, dar nu suficiente cât să le aplic în grădina mea. Așa că am început să mă documentez, noroc cu internetul ăsta care îți aduce toată știința mai aproape. Inclusiv în ceea ce privește grădina. Așa că am început să caut și să citesc despre familii și soiuri de plante, despre lucrări, despre întreținere, amenajare și câte și mai câte alte lucruri despre care nu aveam habar până atunci. O întrega lume mi se deschidea în față ochilor, în timp ce o nouă pasiune se înălța hotărâtor. Bine, nici astăzi nu am niște cunoștințe avansate în domeniu, nici n-aș fi avut cum, nu-i așa? Dar parcă lumea asta a grădinăritului nu mai este chiar o necunoscută ca la început.
 

Să grădinărești mi se pare o activitate foarte faină de timp liber, care presupune mișcare și aer curat, ca să nu mai vorbim despre mândria pe care o simți când vezi rezultatele finale. Fiindcă avem o curte destul de mare, ne-am împărțit grădina în trei mari sectoare: cea ornamentală, în fața casei, cu gazon și ronduri de flori, la care lucrăm încă să ne-o amenajăm după bunul plac, cea de legume, un potager în dreptunghi situat undeva în spate, mărginit de borduri, plus o mică livadă, care astăzi este în faza de proiect. Am tot amenajat anul acesta, încetul cu încetul. N-am terminat, mai avem o groază, ceea ce nu-i rău, cel puțin avem o ocupație de acum pentru mult timp. Avem multe idei, timp și bani să fie. In principiu ne orientăm spre ceva cât mai simplu, dar de bun gust, cu vegetație nici prea multă nici prea puțină, cu flori parfumate și colorate, cu peluze generoase, astfel încât, per-anasamblu, îngrijirea grădinii să rămână o plăcere, fără să se transforme în corvoadă.
 

Toamna acesta din păcate am petrecut mai puțin timp în grădină decât mi-am propus, chiar dacă vremea a fost destul de prietenoasă. Vă spuneam și data trecută, după ce septembrie a trecut pe nesimțite mai mult prin Corsica, octombrie și noiembrie au venit cu diverse alte probleme și lucruri de rezolvat, unele mai plăcute, altele mai puțin, așa, ca în viața fiecăruia. Am reusuit totuși să mai tăiem din vegetația bogată, dar bătrână, lăsată moștenire de foștii proprietari, să degajam și să curățăm, să mai schimbăm ambianța și să amenajăm diverse lucruri, dar nu suficient parcă fața de ceea ce avem de gând. Din păcate timpul este limitat și, oricât ne-am dori, după cum vă imaginați, ăla care este nu poate fi dedicat numai grădinii.
 

Cu grădina de legume, am reușit totuși să punem câteva conserve pentru iarnă, în special gogonele la murat, din ceea ce au rămas din roșiile de astă-vară. Am cumpărat în plus morcovi, țelină și conopidă, sper să iasă ceva bun, că altfel nu mă mai joc. Am pus chiar și varză în butoi, deși, recunosc, o mare parte din ea am cumpărat-o, cea din producția proprie a fost un adevărat eșec. Si cu gogoșarii am cam dat-o totuși în bară, cred ca i-am plantat prea târziu și n-au mai avut timp să se coacă, astfel că n-am cules decât vreo zece, pentru maxim un borcan. Asta este, poate la anu avem mai mult noroc. 

In grădina ornamentala toamna asta  ne-au încântat daliile, după cum v-am povestit, rămase înflorite până târziu, alături de ultimii trandafiri. Le-am scos săptămâna trecută și bine am făcut pentru că săptămâna asta a dat înghețul. Cât despre trandafirii cu care mă lăudăm la început, am câteva planuri de înlocuire a unora dintre ei, pentru că sunt cam bătrâni, dar mai așteptăm puțin, în plus arbuștii de la pepinere nu sunt chiar ieftini. Am descoperit o pepinieră aici lângă Amboise, au atât de multe plante ornamentale, arbori, arbuști, că nici nu știi ce să alegi. Am cumprat si plantat de curând un arbust Chamaecyparis Obtusa, un fel de tuya foarte interesantă, însă din păcate o să dureze până o să ajungă ceva mai viguroasă. Liliacul indian este foarte popular la noi în regiune, intenționam să plantăm unul la primăvară, la fel sunt tamarisul, clematis, weigelia, etc. Am o mulțime de idei, dar o să vă povestesc atunci. Am plantat și o mulțime de bulbi de zambile, narcise și lalele. Deși aveam destule, nu m-am putut abține să mai cumpăr, m-au fascinat de-a dreptul varietățile care se găsesc în comerț. 

După cum spuneam livada este încă în faza de proiect, mai așteptăm să facem câteva modificări și amenajări în fundu' curții și după ne apucăm de plantat pomișori. Un cireș, un măr, un păr, un nectarin, un cais, un prun și doi nuci sunt musai pe listă.

Acum vine iarna așa că nu vor mai fi multe de făcut. Mai bine, am timp să-mi pun cap la cap ideile.

 Toate pozele cu grădina mea de anul acesta le găsiți  AICI